Acțiunea ANAF împotriva lui Klaus Iohannis
ANAF a inițiat o acțiune în instanță împotriva lui Klaus Iohannis, fost președinte al României, pentru a recunoaște dreptul de proprietate al statului și a recupera despăgubirile pentru lipsa de folosință a unui imobil. Într-un comunicat de presă, ANAF a subliniat că, având în vedere refuzul pârâților de a plăti voluntar, a cerut instanței instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestora pentru a garanta recuperarea sumelor datorate statului.
Contextul juridic
Potrivit informațiilor, ANAF a preluat, conform legii, jumătate dintr-un imobil situat pe strada Nicolae Bălcescu, nr. 29 din Sibiu, care a aparținut familiei Iohannis, în urma unei moșteniri vacante. Președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat că nu existau indicii că soții Iohannis intenționează să achite datoriile pentru imobil, ceea ce a dus la inițierea acțiunii în instanță. ANAF a menționat că a existat corespondență între ei și soții Iohannis, dar aceștia nu au putut preda imobilul din cauza lipsei cheii și au solicitat explicații privind sumele datorate.
Detalii despre imobile
În septembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul lui Rodica Baștea, vânzătoarea de la care familia Iohannis a cumpărat o parte din imobil. Tribunalul Brașov a anulat contractul de vânzare-cumpărare din 2014. La începutul anului 2025, ANAF a anunțat că va solicita instanței să instituie sechestru pe casa în care locuiește Klaus Iohannis și pe alte bunuri ale acestuia, până la recuperarea datoriei de un milion de euro, sumă încasată de familia Iohannis pentru chirii timp de 16 ani.
Implicarea instanței
Sechestrul a fost considerat necesar pentru a preveni înstrăinarea bunurilor de către soții Iohannis pe durata procesului. În cadrul medierii, aceștia nu au acceptat propunerea de eșalonare a plăților. Datoria totală a fost estimată la un milion de euro, incluzând chirii și penalități calculate de un expert independent.
Istoricul proprietății
Imobilele implicate în această situație au fost naționalizate în anii ’60, iar după Revoluție, un moștenitor, Ioan Baștea, a obținut o hotărâre judecătorească prin care s-a revocat naționalizarea. Klaus Iohannis a devenit coproprietar al imobilului de pe strada Nicolae Bălcescu în 1999, achiziționând jumătate din acesta. Imobilul a generat în următorii 17 ani încasări semnificative pentru familia Iohannis.
Concluzie
Acțiunea ANAF împotriva lui Klaus Iohannis subliniază complexitatea problemelor legate de moștenire și proprietate în România, având implicații semnificative atât pentru fostul președinte, cât și pentru statul român.
