Contextul Securității Energetice în România
Ordinea în care România și-a construit securitatea după 1990 se subțiază, conform analizei realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI). Studiul examinează securitatea energetică a României într-un context de insecuritate geopolitică și retragere a garanțiilor externe, subliniind necesitatea trecerii de la o securitate energetică bazată pe piețe interconectate la o autonomie energetică reală.
Schimbarea Paradigmei în Securitatea Energetică
Analiza pornește de la ipoteza că Strategia Națională de Securitate a SUA din noiembrie 2025 va schimba rolul de „garant omniprezent” în favoarea unei selecții a intereselor, ceea ce va face ca statutul României de beneficiar pasiv de securitate să devină instabil. Energia devine astfel un element esențial în asigurarea continuității statului, influențând domenii precum industria, transportul, sănătatea și apărarea.
Riscurile Globalizării și Necesitatea Autonomiei Energetice
Globalizarea a permis un model de securitate energetică bazat pe accesul constant la resurse, dar, în contextul competiției între marile puteri, acest model devine insuficient. Resursele sunt utilizate ca armă, iar riscurile de întreruperi și atacuri hibride fac necesară o nouă abordare. AEI susține că România trebuie să adopte o autonomie energetică care să permită acoperirea consumului critic în momente de vârf și criză din resurse controlabile.
Scenariile Energetice pentru România (2025-2035)
Analiza AEI propune trei scenarii pentru perioada 2025-2035:
- Scenariul A: Autonomia energetică ca autosusținere în stres, cu producție internă suficientă și rețele protejate, care reduce dependența externă.
- Scenariul B: Achiziționarea de energie din import la vârf de consum, ceea ce duce la creșterea prețurilor și la riscuri de securitate națională din cauza degradării capacităților de apărare.
- Scenariul C: O zonă gri, în care România funcționează cu suficientă energie pentru a evita criza, dar rămâne vulnerabilă și dependentă de factorii externi.
Necesitatea unei Doctrine Energetice
AEI concluzionează că este esențială adoptarea unei doctrine energetice care să prioritizeze securitatea în fața logicii de piață. Aceasta ar include energia ca parte a apărării, independență în consumul de vârf, prioritizarea producției interne și asigurarea stocării ca măsură de securitate.
Autonomie Tehnologică și Industrială
Un aspect critic al analizei este că autonomia energetică fără o autonomie tehnologică minimă este superficială. România trebuie să devină integrator și producător de subsisteme critice, nu doar importator. Aceasta implică contracte pe termen lung, transfer de tehnologie și politici industriale europene.
Concluzie
Într-un mediu geopolitic tot mai competitiv, România trebuie să își reconstruiască securitatea energetică prin autonomie energetică și tehnologică, pentru a evita vulnerabilitățile și a asigura continuitatea funcționării statului în situații de criză.
