Bruxelles în alertă: Uniunea Europeană explorează opțiuni pentru sprijinul lichidităților bancare
Funcționarii Uniunii Europene (UE) elaborează un plan pentru a menține funcționarea instituțiilor de credit în urma unei crize bancare, la trei ani după intervenția rapidă a autorităților elvețiene pentru a preveni prăbușirea Credit Suisse. Problema gestionării crizelor bancare persistă în UE, în ciuda unui cadru de reglementare adoptat pentru a asigura că acționarii și creditorii suportă pierderile băncilor aflate în dificultate. Există lacune care expun bugetul public la riscuri, în special în contextul unei economii deja afectate de cheltuieli anuale de 1 trilion de euro pentru modernizarea economiilor și consolidarea apărării, pe fondul creșterii prețurilor la combustibili și al stagnării economice.
Riscuri și provocări
UE se confruntă cu riscuri semnificative, având în vedere că un colaps al unei bănci mari, precum Deutsche Bank sau UniCredit, ar putea agrava și mai mult situația. În loc să aștepte o nouă criză, Comisia Europeană a început să lucreze la un plan pentru a aborda această problemă. Documentele relevante subliniază că lipsa unui mecanism european adecvat duce la lacune în gestionarea crizelor, afectând credibilitatea și încrederea în sistemul financiar.
Modele de salvare și reglementări
Criza din 2023 a fost amplificată de falimentul Silicon Valley Bank, care a demonstrat rapiditatea cu care deponenții pot retrage fonduri. Spre deosebire de Elveția, care a implementat rapid un pachet de salvare de 260 de miliarde de franci pentru Credit Suisse, UE nu dispune de un trezorier unic și a impus reguli stricte pentru a evita ca contribuabilii să suporte costurile salvării băncilor. Aceste reguli includ obligația băncilor de a crea „testamente în viață” și rezerve pentru absorbția pierderilor, precum și un fond de 81 de miliarde de euro pentru sprijin în cazul băncilor aflate în dificultate.
Planuri de acțiune și responsabilități
Comisia Europeană explorează un plan în care, inițial, Banca Centrală Europeană (BCE) ar oferi o linie de salvare, garantată prin obligațiuni emise de băncile în dificultate. În cazul eșecului, plasa de siguranță de 81 de miliarde de euro ar putea fi utilizată, iar responsabilitatea ar reveni guvernului care susține salvarea. Guvernul ar putea solicita asistență de la Mecanismul European de Stabilitate (MES) pentru a acoperi lipsa de lichidități. Discuțiile despre aceste măsuri sunt încă la o etapă tehnică, dar se așteaptă ca subiectul să fie reluat în toamnă, odată cu publicarea raportului Comisiei privind competitivitatea bancară.
Concluzie
Uniunea Europeană se pregătește să abordeze problemele legate de lichiditățile bancare în contextul unei economii fragilizate, având în vedere lecțiile învățate din crizele financiare recente. Implementarea unui plan adecvat ar putea preveni prăbușirea unor instituții bancare majore și ar putea asigura stabilitatea sistemului financiar european.
