Amenda record aplicată băncilor în cazul ROBOR
Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), Dan Suciu, a declarat că este necesară clarificarea concluziilor anchetei Consiliului Concurenței, care a aplicat o amendă record de 710 milioane de euro celor 10 mari bănci din România în dosarul ROBOR. Suciu a subliniat că regulamentul de fixing al ROBOR nu este vizat de investigație și că este „foarte greu de susținut” existența unor informații confidențiale într-o piață cu cotații publice.
Clarificări solicitate de BNR
Dan Suciu a explicat că declarația guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, din 2022, despre băncile care „au sărit calul” și au dus ROBOR peste dobânda cheie, a fost un episod temporar, legat de o interpretare greșită a unei prognoze a BNR. Suciu a cerut clarificări din partea Consiliului Concurenței cu privire la încălcările legii concurenței, menționând că, până în prezent, există doar un comunicat oficial care precizează că regulamentul de fixing al ROBOR nu este contestat.
Acuzații de schimb de informații între bănci
Referitor la acuzațiile de schimb de informații între bănci în procesul de stabilire a ROBOR, Suciu a afirmat că este dificil de susținut existența unor informații confidențiale, având în vedere transparența pieței. El a subliniat necesitatea unor clarificări pentru opinia publică și a menționat că băncile contestă decizia Consiliului Concurenței, iar chestiunile vor fi tranșate în instanță.
Impactul dobânzilor și stabilitatea sistemului bancar
În ceea ce privește posibilele creșteri ale dobânzilor, Dan Suciu a afirmat că evoluția acestora depinde în principal de inflație. El a explicat că ROBOR funcționează în paralel cu dobânda de politică monetară, care este influențată de inflație. De asemenea, Suciu a menționat că este dificil să se anticipeze o reducere a finanțării statului prin achiziția de titluri de stat, în contextul amenzilor record, asigurând că BNR va menține o supraveghere adecvată a sistemului bancar.
Declarații ale Consiliului Concurenței
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat că investigația nu a identificat un „cartel clasic” între bănci, ci un schimb excesiv de informații. Chirițoiu a menționat că băncile au demonstrat o „prea multă colaborare” în procesul de fixing al ROBOR, ceea ce a condus la sancțiuni. Toate băncile sancționate au anunțat că vor contesta decizia în instanță.
Concluzie
Această situație evidențiază complexitatea reglementărilor în domeniul financiar-bancar și impactul semnificativ pe care sancțiunile le pot avea asupra băncilor și asupra stabilității sistemului financiar din România.
