Facturi mari la energie în România
România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate facturi la energie din Europa, raportate la puterea de cumpărare, în ciuda resurselor energetice ieftine disponibile, precum hidroenergia, energia nucleară stabilă, gazele interne și capacitățile regenerabile în expansiune.
Problemele sistemului energetic
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, afirmă că problema nu constă doar în costul producției de energie, ci în întregul sistem energetic, care generează costuri suplimentare și profită de instabilitate. Acesta susține că România nu are doar cea mai scumpă energie electrică raportată la puterea de cumpărare, ci și un sistem care câștigă bani din scumpirea energiei pe seama populației.
Costul disfuncției
Chisăliță subliniază că, dacă România ar funcționa ca o piață energetică normală, factura finală la energie ar fi cu 25% până la 45% mai mică. Expertul explică faptul că aproape fiecare verigă a sistemului energetic românesc costă mai mult decât ar trebui, nu pentru că resursele ar fi proaste, ci din cauza unui sistem scump construit de-a lungul timpului.
Analiza arată că, din fiecare 100 de lei plătiți la factură, între 25 și 45 de lei reprezintă „costul disfuncției”. Chisăliță afirmă că românii plătesc nu doar energia, ci și instabilitatea sistemului.
Contradicții economice
România ar trebui să fie una dintre cele mai competitive piețe energetice din regiune, având hidroenergie cu cost redus, energie nucleară ieftină, gaze naturale interne și regenerabile cu cost marginal aproape zero după amortizare. Totuși, consumatorii suportă costuri generate de volatilitatea regională, lipsa contractelor stabile, lichiditatea redusă, riscul regulatoriu și concentrarea pieței.
Chisăliță observă că România produce relativ ieftin și vinde relativ scump, evidențiind astfel o contradicție economică majoră.
Critica intervențiilor statului
Analiza critică intervențiile statului în piața energetică, cum ar fi plafonările, compensările, suprataxările și modificările legislative repetate. Chisăliță afirmă că intervențiile au fost permanente, imprevizibile și contradictorii, ceea ce a dus la dispariția unei piețe libere autentice și la apariția unui sistem hibrid care socializează costurile și privatizează volatilitatea.
România plătește nu doar costul energiei, ci și costul unui ecosistem care a învățat să câștige bani din instabilitate. Expertul avertizează că anumite disfuncționalități ale sistemului au devenit convenabile pentru grupuri din piață.
Problemele pieței energetice
Printre problemele majore ale pieței energetice românești se numără proiectele întârziate, investițiile amânate, capacitățile insuficiente, interconectările limitate și birocrația excesivă. Chisăliță subliniază că sistemul nu este doar ineficient, ci că ineficiențele au devenit profitabile pentru „băieții deștepți”, complicând astfel reformele necesare.
Concluzie
România se află într-o situație paradoxală, având resurse energetice ieftine, dar confruntându-se cu facturi mari din cauza disfuncționalităților sistemului energetic, ceea ce ridică semne de întrebare asupra eficienței și sustenabilității acestuia pe termen lung.
