Grecia își pierde titlul de cea mai îndatorată țară din zona euro
Grecia va ceda titlul de cea mai îndatorată țară din zona euro până la sfârșitul acestui an, când datoria sa publică va scădea sub cea a Italiei. Surse anonime au declarat pentru Reuters că ponderea datoriei publice a Greciei în PIB va scădea la aproximativ 137% în 2026, de la 145% în 2025.
Prognoza datoriei publice a Italiei
În contrast, ponderea datoriei publice a Italiei va crește de la 137,1% în 2025 la 138,6% în 2026, conform planului bugetar multianual publicat de Trezorerie. Ministrul Economiei din Italia, Giancarlo Giorgetti, a anunțat că datoria va rămâne aproape stabilă la 138,5% în 2027, înainte de a scădea la 137,9% în 2028 și 136,3% în 2029.
Reducerea datoriei publice a Greciei
Din 2020, datoria publică a Greciei s-a redus cu peste 45 de puncte procentuale, ajungând la 145% din PIB în 2025. În aceeași perioadă, Italia a redus datoria cu aproximativ 17 puncte procentuale. Grecia, care se redresează după criza suverană a datoriilor, a beneficiat de trei pachete de asistență financiară, totalizând aproximativ 280 de miliarde de euro.
Planuri de rambursare a datoriilor
Grecia intenționează să achite anticipat, în acest an, împrumuturi în valoare de aproximativ șapte miliarde de euro din primul program de sprijin. Datele Eurostat indică o creștere a ponderii datoriei guvernamentale în zona euro, de la 87% la finalul anului 2024 la 87,8% la sfârșitul anului trecut.
Compararea datoriilor dintre țările din zona euro
La sfârșitul anului 2025, cele mai scăzute ponderi ale datoriei guvernamentale în PIB erau înregistrate în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%), Irlanda (32,9%), Suedia (35,1%) și Lituania (39,5%). 12 țări membre ale UE au avut ponderi ale datoriei guvernamentale mai mari de 60%, cu Grecia (146,1%) și Italia (137,1%) în frunte.
Concluzie
Schimbarea poziției Greciei în clasamentul țărilor cu cea mai mare datorie din zona euro evidențiază progresele economice ale țării și impactul pozitiv al politicilor de reducere a datoriei, dar aduce și provocări viitoare pentru Italia.
