România, scutită de criza kerosenului european
Expertul în energie Dumitru Chisăliță a afirmat, într-un interviu, că România este mai puțin afectată de criza kerosenului care impactează Europa, cauzată de blocarea importurilor din Kuweit și de tensiunile din Orientul Mijlociu. În timp ce multe companii aeriene europene anulează zboruri din cauza lipsei kerosenului, România ar putea beneficia economic de această situație.
Cauzele crizei de kerosen în Europa
Criza actuală se datorează unei decizii strategice anterioare a Uniunii Europene de a depinde de importuri pentru kerosen. Aproape 50% din kerosenul utilizat în UE provine din importuri, iar Kuweitul era principalul exportator. De o lună și jumătate, fluxurile de kerosen din Kuweit au fost întrerupte, ceea ce a condus la consumarea stocurilor existente. Chisăliță menționează că aceste stocuri nu sunt reglementate ca în cazul altor produse petroliere, ceea ce a generat penurie în anumite țări europene.
Impactul tensiunilor din Orientul Mijlociu
Problemele din Strâmtoarea Ormuz contribuie la criza de kerosen, afectând atât aprovizionarea cu kerosen, cât și cu țiței, esențial pentru producția de kerosen. Chisăliță subliniază că aviația este cel mai vulnerabil sector, deoarece depinde aproape exclusiv de kerosen, spre deosebire de alte modalități de transport care au alternative.
Avantajele României în fața crizei
Conform expertului, România are șanse reduse de a fi afectată de criza kerosenului datorită mai multor factori. În primul rând, traficul aerian din țară nu este la fel de dezvoltat ca în alte state europene, ceea ce implică un consum mai mic de kerosen. În plus, România dispune de trei rafinării capabile să producă kerosen, iar aproximativ 25% din necesarul de țiței provine din producția internă. Chisăliță afirmă că România nu se va confrunta cu o criză a kerosenului și ar putea profita de cererea crescută și de majorarea prețului la nivel european.
Măsuri pentru atenuarea impactului economic
Referitor la măsurile guvernamentale de reducere a impactului scumpirilor la combustibili, Chisăliță consideră că trebuie adoptată o abordare diferențiată, axată pe sectoare esențiale, precum agricultura, transporturile și sănătatea. El subliniază că nu este eficient să se aplice reduceri generale, ci să se prioritizeze sectoarele cele mai afectate.
Concluzie
România se află într-o poziție favorabilă în contextul crizei kerosenului din Europa, având resurse interne și un consum mai redus, ceea ce îi permite să evite problemele cu care se confruntă alte state europene.
