Scăderea consumului în comerțul cu amănuntul
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a înregistrat o scădere semnificativă în primele două luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, având o reducere de 7,6% ca serie brută și de 6,1% ca serie ajustată, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Economiștii subliniază că această scădere reflectă presiunea inflației asupra bugetelor populației și o schimbare clară în comportamentul de consum.
Detalii statistice
Potrivit INS, în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 7,6% ca serie brută, din cauza reducerii vânzărilor de produse nealimentare cu 10,7%, a comerțului cu carburanți pentru autovehicule cu 9,8% și a vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun cu 2,3%. În seria ajustată, scăderea a fost de 6,1%, pe fondul diminuării vânzărilor de produse nealimentare cu 8,8%, a scăderii comerțului cu carburanți cu 3,8% și a vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun cu 1,7%.
Analiza lunară
Comparativ cu luna ianuarie 2026, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut în februarie 2026 cu 0,4%, influențat de scăderile în vânzările de carburanți cu 1,2% și de produse nealimentare cu 0,9%. Totuși, vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au crescut cu 0,6%. În seria ajustată sezonier, februarie 2026 a adus o creștere ușoară de 0,2% față de luna precedentă, susținută de avansul vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun cu 1,2% și o creștere marginală a vânzărilor de produse nealimentare cu 0,1%.
Comparativ cu februarie 2025, volumul cifrei de afaceri a scăzut cu 6,8% ca serie brută, iar în seria ajustată, scăderea a fost de 6,2%. Această contracție se datorează reducerii comerțului cu carburanți cu 10,3%, a vânzărilor de produse nealimentare cu 10,1% și a vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun cu 0,5%.
Impactul inflației asupra consumului
Consultantul fiscal Adrian Negrescu a declarat că datele din februarie confirmă o tendință îngrijorătoare de contracție economică, evidențiind un recul de 6,8% pe seria brută și de 6,2% pe seria ajustată. El a subliniat că această situație este o consecință directă a scumpirilor în lanț, care obligă familiile să-și reducă drastic bugetele pentru cumpărături.
Negrescu a menționat că sectorul produselor nealimentare a fost cel mai afectat, cu o scădere de peste 10% în vânzările de electronice, haine și electrocasnice. De asemenea, vânzările de carburanți au consemnat un minus de aproape 10%, iar produsele alimentare, băuturile și tutunul au înregistrat un recul de 2,3%, indicând o schimbare profundă în comportamentul de consum.
Condițiile economice și perspectivele
Strategul financiar Ioana Arsenie a adăugat că veniturile populației nu au evoluat în paralel cu creșterea prețurilor, ceea ce a dus la încetinirea consumului. Companiile care au reușit să mențină vânzările se adresează unui segment de clienți cu un nivel de trai peste medie și au fost atente la costuri, ajustând prețurile în funcție de cerințele pieței.
Arsenie a anticipat că luna aprilie ar putea aduce o ajustare mai serioasă, precizând că vânzările de Paște sunt sub nivelul anului precedent, iar companiile lansează campanii comerciale pentru a valorifica stocurile.
Concluzie
Declinul comerțului cu amănuntul și efectele inflației asupra puterii de cumpărare a românilor sugerează o schimbare profundă în comportamentul de consum, cu implicații economice semnificative care ar putea continua să afecteze piața în lunile următoare.
