Riscurile creșterii prețului petrolului asupra economiilor din Europa Centrală și de Est
Raportul S&P analizează impactul creșterii prețului petrolului asupra ratingurilor economiilor din Europa Centrală și de Est (CEE), inclusiv România. Cele șapte economii studiate – Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Serbia și Turcia – au un PIB combinat de aproximativ 4.000 de miliarde de dolari, similar cu economia Japoniei.
Scenariile de preț ale petrolului
În scenariul de bază al S&P, prețul barilului de petrol Brent va fi de 80 de dolari în 2026 și 65 de dolari în 2027, ceea ce ar face efectul negativ asupra ratingurilor suverane din CEE gestionabil. Totuși, în scenariul de stres, cu un preț al petrolului de 130 de dolari în 2026 și 100 de dolari în 2027, economiile dependente de importurile de energie ar putea fi cele mai afectate, iar impactul va varia în funcție de rezervele de capital și răspunsurile autorităților.
Ratingul României și previziunile economice
S&P atribuie României un rating „BBB minus”, cu perspectivă negativă, ceea ce plasează țara într-o poziție sub cea recomandată pentru investiții. Previziunile de inflație pentru România indică 6,8% în 2026, 3,5% în 2027 și 3% în 2028, iar deficitul de cont curent este estimat la 6,6% în 2026, 5,9% în 2027 și 5,8% în 2028. Deficitul bugetar este prognozat la 6,4% în 2026, 5% în 2027 și 4,8% în 2028, iar creșterea economică ar urma să fie de 0,7% anul acesta, 2,3% anul viitor și 2% în 2028.
În scenariul de bază, România ar avea o rată a inflației de 7,3% în 2026, 4,5% în 2027 și 3,8% în 2028, în timp ce deficitul de cont curent ar ajunge la 7% în 2026, 6% în 2027 și 5,7% în 2028. Deficitul bugetar ar fi de 6,5% în 2026, 5,5% în 2027 și 4,5% în 2028, iar creșterea economică ar fi de 0,2% anul acesta, 2,7% anul viitor și 2,3% în 2028.
În scenariul de stres, inflația ar putea ajunge la 9% în 2026, 6% în 2027 și 4% în 2028. Deficitul de cont curent ar fi de 8,2% în 2026, 7,4% în 2027 și 7,3% în 2028, iar deficitul bugetar ar fi estimat la 7,7% în 2026, 6,5% în 2027 și 6% în 2028. Creșterea economică ar putea scădea cu 1% anul acesta, urcând la 2,5% în 2024 și 2% în 2028.
Impactul prețurilor gazelor naturale
Dacă prețurile gazelor naturale ating niveluri similare cu cele din 2022, efectele negative asupra economiilor din CEE și presiunile asupra ratingurilor vor fi mai pronunțate. S&P subliniază că impactul asupra ratingurilor suverane în scenariul de stres este neliniar, depinzând de rezervele de capital și reacțiile autorităților. Economiile cu capacitate internă semnificativă de generare a energiei, cum ar fi România, ar putea face față mai ușor, deși creșterea slabă a PIB-ului ar putea afecta sprijinul politic pentru consolidarea fiscală.
Statele cele mai vulnerabile sunt cele consumatoare de energie și dependente de importuri, precum Turcia, Ungaria și Slovacia. Ratingurile atribuite Ungariei și Slovaciei au deja perspective negative, iar poziția balanței de plăți a Turciei este sub presiune din cauza inflației ridicate și a rezervelor valutare limitate.
Concluzie
Creșterea prețurilor petrolului și posibilele efecte asupra inflației și deficitelor bugetare ar putea avea consecințe semnificative asupra ratingurilor suverane ale țărilor din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, care se află într-o situație economică delicată.
