Statul respinge constant propunerile băncilor
Reprezentantul Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat că România respinge constant ofertele băncilor pentru emisiuni de obligațiuni, în ciuda faptului că dobânzile plătite sunt cele mai mari din Europa. Acesta a afirmat: „În prezent, ne permitem să așteptăm stabilizarea piețelor înainte de a vinde mai multe obligațiuni.”
Inflația și randamentele obligațiunilor
Inflația din România a scăzut ușor în februarie, dar rămâne la cel mai ridicat nivel din regiune, fiind influențată de efectele consolidării fiscale. Economiștii BCR Erste estimează că inflația din martie va fi afectată de creșterea prețurilor petrolului. În acest context, randamentele mai mari ale obligațiunilor provoacă dificultăți ministerelor de finanțe din întreaga regiune.
Rezerva de finanțare a României
România a creat o rezervă de finanțare suficientă prin emisiunea de datorii la începutul anului, ceea ce îi permite să stea în afara pieței pentru o perioadă. Nanu a explicat că Ministerul Finanțelor a reușit să se prefinanțeze înainte de conflictele recente, obținând dobânzi favorabile.
Împrumuturi externe și comparații regionale
Până în prezent, România a atras aproximativ 4,7 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale. Această ieșire a avut loc pe 25 februarie, cu doar câteva zile înainte de începutul conflictului din Iran, evitând astfel creșterea costurilor de finanțare. În comparație, Polonia a declarat că monitorizează creșterea randamentelor obligațiunilor, având o rezervă de lichidități de 170 de miliarde de zloți polonezi.
Randamentele obligațiunilor în contextul regional
Pe 17 martie 2026, dobânda la titlurile de stat ale României a depășit-o pe cea a Ungariei, cu un randament de 7,330% față de 7,310%. De asemenea, costurile la care se împrumută Polonia sunt de 5,583%, iar cele pentru Serbia sunt de 5,110%, pentru Bulgaria 5,092%, iar pentru Cehia 4,792%. Astfel, România se confruntă cu cea mai mare inflație din UE și cele mai mari costuri cu finanțarea datoriei publice.
În concluzie, situația actuală a piețelor financiare și respingerea propunerilor băncilor sugerează o strategie prudentă a României în gestionarea datoriilor, în contextul unor costuri de finanțare record și al unei inflații ridicate în Uniunea Europeană.
