Proiectele de energie solară din România
Un raport publicat de Energynomics privind proiectele fotovoltaice din România arată că, deși dezvoltarea capacității de generare din sursă solară este semnificativă teoretic, majoritatea proiectelor se află în faze incipiente, iar tranziția către producția efectivă de energie electrică rămâne lentă.
Metodologia raportului
Analiza Energynomics utilizează o metodologie internă în care fiecare proiect este evaluat pe o scară de la 1 la 10, în funcție de nivelul de maturitate. Cota 1 corespunde fazei de concept și evaluare inițială, iar etapele intermediare includ obținerea autorizațiilor de conectare la rețea și semnarea acordurilor de conectare. Nivelul 9 reprezintă momentul în care activul este operațional și produce energie electrică, iar nivelul 10 acoperă proiectele de dezafectare și repowering.
Stadiul actual al proiectelor
Conform raportului, România are în prezent un singur proiect care a ajuns în etapa finală, un proiect de repowering realizat de compania Parapet. Ediția actuală a raportului include 1.124 de proiecte fotovoltaice, care au fost identificate pe baza datelor publicate de operatorul de transport și sistem Transelectrica. Proiectele analizate au o capacitate totală de aproximativ 58,5 GW, dar majoritatea se află la nivelurile 1 sau 2, cu doar o mică parte avansând în fazele de dezvoltare sau construcție.
Proiecte de mare anvergură
Raportul subliniază importanța proiectelor de mare anvergură, evidențiind 59 de proiecte cu o capacitate de peste 200 MW, care reprezintă aproape o treime din capacitatea totală identificată (19,2 GW). Totuși, puține dintre aceste proiecte se află într-un stadiu avansat de dezvoltare, majoritatea fiind încă la nivelul 2.
Termenele de punere în funcțiune
Datele oficiale indică termene optimiste pentru punerea în funcțiune a proiectelor, cu aproximativ 11,2 GW programate pentru finalizare în 2025 și alte 8 GW planificate pentru anul următor. Totuși, experiențele anterioare sugerează că aceste termene sunt adesea amânate.
Distribuția geografică a proiectelor
Cinci județe (Arad, Timiș, Dolj, Bihor și Gorj) reprezintă aproximativ 40% din capacitatea totală planificată sau instalată, fiecare având cel puțin patru proiecte care depășesc 200 MW. Factori precum nivelurile de iradiere solară și infrastructura de rețea contribuie la această concentrare.
Evoluția proiectelor de stocare a energiei
În ianuarie 2026, capacitatea totală a proiectelor de stocare a energiei prin baterii identificate era de aproximativ 24,46 GW, dar majoritatea se află în primele două etape de dezvoltare. Nivelurile de maturitate mai scăzute în cazul acestor proiecte pot întârzia instalarea de noi capacități fotovoltaice.
Limitările bazei de date
Raportul evidențiază limitările bazei de date, menționând că pentru aproximativ 265 de proiecte nu există informații privind datele de punere în funcțiune, iar în aproximativ 58% din cazuri investitorul final nu este identificat. Completarea acestor informații este o prioritate pentru actualizările viitoare.
Concluzie
Deși România are un potențial semnificativ în domeniul energiei solare, majoritatea proiectelor rămân în stadii incipiente, ceea ce subliniază necesitatea accelerării dezvoltării infrastructurii și a investițiilor pentru a atinge obiectivele energetice pe termen lung.
