Deficitul Fiscal și Creșterea Economică
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că deficitul fiscal nu mai este o soluție viabilă pentru stimularea creșterii economice în România. În cadrul dezbaterii „România: creștere economică bazată pe competitivitate”, el a subliniat că modelul de creștere bazat pe consum și deficite externe a erodat fundamentele economice ale țării.
Contextul Economic Actual
România a înregistrat o convergență a veniturilor în ultimele două decenii, dar aceasta a fost însoțită de dezechilibre macroeconomice și disparități regionale. Rapoartele Băncii Mondiale indică faptul că trecerea la categoria de venit ridicat nu este garantată, iar ritmul de creștere de 0,6% din 2025 și recesiunea tehnică au generat întrebări legitime. Nazare a afirmat că situația actuală nu reprezintă o criză, ci o schimbare deliberată de paradigmă în modelul economic al României.
Corectarea Direcției Economice
Ministrul a evidențiat eforturile de consolidare fiscală din 2025 și 2026, considerându-le cele mai ambițioase din istoria postaderării. La sfârșitul anului 2025, deficitul bugetar a scăzut la 7,7% din PIB, sub ținta de 8,4%, datorită reducerii cheltuielilor de personal și protejării investițiilor publice. Nazare a precizat că această consolidare fiscală este un mijloc de a construi un model economic bazat pe competitivitate și productivitate.
Instrumente pentru Stimularea Investițiilor
Un element important al pachetului de relansare economică adoptat recent este un instrument dedicat atragerii de investiții strategice de peste 200 de milioane de euro, care include granturi, credite fiscale și garanții de stat. Acest pachet, cu o anvelopă totală de 5 miliarde de euro până în 2032, vizează sprijinirea a șapte sectoare prioritare, inclusiv cercetare și dezvoltare, apărare și noi tehnologii.
Inovație și Digitalizare
Ministrul a subliniat, de asemenea, importanța inovării, menționând măsuri precum creditul fiscal de 10% pentru cercetare și dezvoltare, care reduce obligațiile fiscale. De asemenea, a fost introdusă amortizarea superaccelerată de 65% pentru activele achiziționate în 2026 și un impozit unic de 1% pentru microîntreprinderi. Aceste măsuri sunt menite să stimuleze digitalizarea și să crească conformarea fiscală.
Prioritățile Strategice ale României
Agenda de reformă a României se aliniază cu dezbaterile europene, vizând finalizarea Uniunii Piețelor de Capital și reechilibrarea poverii fiscale. Nazare a subliniat că România nu este doar un beneficiar al solidarității europene, având active precum industria IT și capitalul uman care contribuie la competitivitatea europeană. Strategia se bazează pe prioritizarea investițiilor, maximizarea absorbției fondurilor europene și implementarea de reforme structurale.
Concluzie
Declarațiile ministrului Finanțelor subliniază o schimbare fundamentală în abordarea economică a României, de la un model bazat pe deficit la unul centrat pe competitivitate și productivitate, cu scopul de a asigura o creștere economică sustenabilă pe termen lung.
