Presiunea asupra datoriei publice rămâne ridicată
Economistul Ionuț Dumitru a avertizat că, în ciuda reducerii deficitului bugetar anul trecut, presiunea pe datoria publică din România rămâne semnificativă. El a subliniat că spațiul fiscal al țării este practic inexistent, cu venituri din taxe de doar 28% din PIB, iar cheltuielile obligatorii consumă aproape întreaga sumă disponibilă.
Contextul politic și cererile UDMR
Declarațiile lui Dumitru vin în contextul în care UDMR a solicitat guvernului să permită autorităților locale să reducă taxele majorate la începutul anului și să reintroducă facilități fiscale pentru persoanele vulnerabile. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că o revenire asupra majorărilor ar reprezenta un semn de maturitate și a subliniat că presiunea asupra cetățenilor este mare, menționând o inflație de aproape 10% din anul trecut.
Decizia politică privind taxele locale
Dumitru a explicat că orice decizie de reducere a impozitelor locale ar fi una strict politică, având în vedere că toate partidele din coaliție au votat aceste creșteri. El a menționat că impozitele locale pe proprietate au crescut foarte puțin în ultimul deceniu, iar majorările recente sunt percepute ca fiind foarte mari din cauza neimplementării anterioare a creșterilor asumate.
Impactul reducerii taxelor asupra primăriilor
Consilierul premierului a subliniat că reducerea taxelor locale ar putea afecta funcționarea primăriilor, în special a celor mici și mijlocii, care depind în mare măsură de transferurile de la bugetul de stat. Aceasta le limitează independența financiară și le face vulnerabile la schimbările politice.
Analiza datoriilor și deficitului bugetar
Dumitru a explicat că România plătește aproximativ 18 lei din fiecare 100 de lei cheltuiți pentru dobânzi, dar situația reală este mai gravă, deoarece aproape 30% din cheltuieli sunt finanțate din împrumuturi. Deși deficitul bugetar a scăzut la 7,7% din PIB în 2024, presiunea pe datoria publică se menține, iar deficitele rămân mari.
Cheltuielile sociale și constrângerile bugetare
Dumitru a evidențiat că România încasează din taxe și impozite cam 28% din PIB, cea mai mică pondere din Europa, iar din această sumă, majoritatea este alocată salariilor în sectorul public și asistenței sociale. Aceste cheltuieli, împreună cu dobânzile, consumă aproape întreaga sumă disponibilă, lăsând puțin spațiu pentru alte cheltuieli.
Provocările viitoare pentru bugetul României
Economistul a subliniat că bugetul României se confruntă cu presiuni suplimentare, inclusiv creșterea cheltuielilor de apărare. El a menționat că este esențial să se reducă deficitul bugetar și să se conecteze mai bine taxele și impozitele, având în vedere că deficitul trebuie să fie redus pentru a evita o creștere a datoriei publice.
În concluzie, situația bugetară a României rămâne tensionată, cu un deficit semnificativ și presiuni asupra datoriilor publice, ceea ce necesită măsuri de ajustare fiscală și o gestionare atentă a cheltuielilor.
