România ar fi fost în faliment fără măsurile fiscale, afirmă Lazea
Valentin Lazea de la BNR a declarat că, fără măsurile de întărire fiscală adoptate în ultimele șase luni, România s-ar fi aflat în incapacitate de plată, retrogradată la categoria „junk” de către agențiile de rating. Conform acestuia, măsurile de consolidare fiscală au prevenit recesiunea, iar creșterea economică a fost aproape de 1% în 2025. De asemenea, împrumuturile externe și interne s-au ieftinit, contribuind la reducerea deficitului bugetar de la 8,7% la 7,7% din PIB pe contabilitatea națională și de la 9,3% la circa 8% din PIB pe contabilitatea ESA.
Schimbarea modelului de creștere economică
Lazea a subliniat că s-au făcut progrese în înlocuirea modelului de creștere bazat pe consum cu unul bazat pe investiții, instigând la speranța unei continuități a acestei tendințe în viitor. El a menționat că onestitatea în dezbateri este esențială pentru întărirea rezilienței societății, mai ales în contextul actual al vremurilor dificile.
Critica guvernelor anterioare
Economistul a evidențiat că deteriorarea finanțelor publice din România în ultimii zece ani nu poate fi atribuită exclusiv guvernelor Ciucă și Ciolacu. De la 2015, România a înregistrat cea mai rapidă creștere economică din UE, dar și cea mai mare inflație și deficit bugetar. Lazea a criticat modul în care guvernele au fost orientate spre creșterea economică fără a considera echilibrele macroeconomice, rezultând într-un deficit bugetar crescut chiar și în anii de expansiune economică.
Beneficiile publicului și ale mediului de afaceri
Publicul a beneficiat de diverse gratuități, cum ar fi transportul în comun subvenționat, tichete de masă și prețuri reduse la utilități, în contextul unui deficit bugetar. Lazea a subliniat că aceste beneficii nu pot fi susținute de un stat care se îndatorează masiv. De asemenea, el a menționat că mediul de afaceri a fost favorizat prin diverse măsuri fiscale, ceea ce a dus la o evaziune fiscală semnificativă.
Impactul creșterii bazate pe consum
În analiza lui Lazea, se observă că creșterea economică bazată pe consum a fost privilegiată în detrimentul investițiilor. În cinci din zece ani, consumul final a crescut mai rapid decât investițiile, iar în șapte din zece ani, consumul final a depășit creșterea PIB-ului. Aceasta ridică întrebarea dacă modelul economic adoptat a fost benefic pe termen lung, având în vedere că o creștere pe datorie, bazată pe consum, nu asigură resursele necesare pentru rambursarea datoriilor.
Concluzie
România se află într-un moment crucial, iar măsurile de întărire fiscală devin esențiale pentru evitarea falimentului și menținerea stabilității economice. Viitorul va depinde de capacitatea de a susține un model economic echilibrat, centrat pe investiții, pentru a garanta prosperitatea pe termen lung.


