Întârzieri în Proiectele de Infrastructură ale Uniunii Europene
Marile proiecte din rețeaua europeană de transport se confruntă cu întârzieri semnificative, ceea ce riscă să afecteze obiectivele stabilite pentru 2030. În ciuda investițiilor de 15,3 miliarde de euro din fonduri europene din 2020, auditorii europeni avertizează că aceste întârzieri pot influența conectivitatea, comerțul și reducerea emisiilor din transport.
Impactul Pandemiei și al Războiului din Ucraina
Legislația UE pentru îmbunătățirea rețelelor de transport, Trans-European Transport Network (TEN-T), a fost adoptată în 2013, dar a suferit întârzieri majore cauzate de pandemia de COVID-19 și de invazia Rusiei în Ucraina. Aceste evenimente au dus la creșteri semnificative ale costurilor pentru energie și construcții, afectând astfel realizarea proiectelor.
Creșteri ale Costurilor Proiectelor
Auditorii europeni au constatat o creștere reală a costurilor de 47% față de estimările inițiale pentru opt megaproiecte, iar datele din 2025 indică o majorare de peste 82%. Două dintre proiectele cele mai afectate sunt Rail Baltica, care integrează statele baltice în rețeaua feroviară europeană, și legătura feroviară Lyon-Turin, care leagă rețelele de cale ferată de mare viteză ale Franței și Italiei.
Supravegherea Slabă a Comisiei Europene
Raportul evidențiază faptul că supravegherea Comisiei Europene asupra finalizării coridoarelor rețelei centrale a fost insuficientă. Auditorii recomandă o gestionare mai proactivă a cofinanțării europene pentru megaproiecte, având în vedere întârzierile și creșterile de costuri semnalate anterior.
Riscurile pentru Obiectivele Climatice
Neîndeplinirea obiectivelor TEN-T subminează țintele UE pentru 2030, având în vedere că transporturile sunt esențiale pentru economia europeană și pentru obiectivele climatice. Întârzierile mențin emisiile la niveluri ridicate, punând în pericol obiectivul UE de neutralitate climatică până în 2050.
Proiecte Majore Evaluată de Auditorii UE
Auditorii au evaluat opt proiecte majore, inclusiv patru proiecte feroviare (Rail Baltica, Lyon–Turin, Brenner Base Tunnel, Basque Y), o cale navigabilă (Seine-Scheldt), o autostradă (A1 România) și două conexiuni multimodale (Fehmarn Belt link și E59 rail link). Aceste proiecte implică direct 13 state membre UE, inclusiv România, care este afectată de întârzierile proiectului său de autostradă.
Întârzieri Prolongate și Perspective Negre
Raportul din 2025 arată o întârziere medie de 17 ani pentru cinci dintre proiectele analizate. Proiecte precum linia feroviară Basque Y au fost amânate de la 2010 la 2030, iar deschiderea legăturii feroviare Lyon–Turin este prevăzută pentru 2033. Canalul Sena–Nord Europa, inițial programat pentru 2010, are acum un termen estimat pentru 2032.
Concluzie
Riscurile de a nu finaliza proiectele de infrastructură ale Uniunii Europene până în 2030 au implicații grave pentru conectivitatea și economia României, afectând în mod direct dezvoltarea autostrăzilor, căilor ferate și porturilor.
