Inflația în scădere și provocările economice
Conform raportului Băncii Naționale a României (BNR), inflația ar putea scădea treptat la începutul anului 2026, în contextul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuate în 2026. Această corecție va include măsuri fiscal-bugetare suplimentare, care ar putea genera presiuni dezinflaționiste din partea cererii agregate și ar putea ajusta deficitul de cont curent.
Incertitudini și riscuri economice
BNR subliniază că incertitudinile rămân asociate cu măsurile de consolidare bugetară care vor fi adoptate în viitor, conform Planului bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană. Riscile economice vin din mediul extern, incluzând conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale, precum și planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în Uniunea Europeană.
Fonduri europene și reforme structurale
Absorbția și utilizarea eficientă a fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU, sunt vitale pentru a contrabalansa efectele negative ale consolidării bugetare și ale conflictelor externe, precum și pentru implementarea reformelor structurale necesare, inclusiv tranziția energetică.
Evoluția inflației și PIB-ului
Rata anuală a inflației a scăzut ușor în ultimele trei luni ale anului 2025, ajungând la 9,69% în decembrie, în scădere față de 9,88% în septembrie. Deși s-au înregistrat scăderi semnificative în domeniul combustibililor, inflația de bază a crescut, fiind influențată de costurile salariale și de prețurile mărfurilor agroalimentare.
În trimestrul III 2025, activitatea economică a scăzut cu 0,2%, iar avansul PIB-ului a crescut cu 1,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, susținut de formarea brută de capital fix. Consumurile private și exporturile au contribuit pozitiv, în timp ce importurile au continuat să scadă.
Perspectiva economică pe termen scurt
Stagnarea activității economice în trimestrul IV 2025 este așteptată, cu o dinamică variabilă în rândul componentelor cererii agregate. Vânzările cu amănuntul și producția industrială au scăzut, în timp ce lucrările de construcții au rămas pe un palier pozitiv. Deficitul comercial s-a redus, iar deficitul de cont curent s-a menținut într-o tendință de îmbunătățire.
Politica monetară și dobânzile
BNR a decis în ianuarie 2026 menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, precum și a ratelor pentru facilitatea de creditare și pentru depozit. Rata anuală a inflației este așteptată să scadă lent în primele trei luni din 2026, influențată de evoluția cotațiilor mărfurilor și de efectele de bază generate de schimbările de prețuri.
Concluzie
Scăderea treptată a inflației și corecția bugetară inițiată de BNR ar putea aduce stabilitate economică; totuși, incertitudinile externe și necesitatea reformelor structurale rămân provocări semnificative pentru economia românească în anii următori.
