Introducere
Plafonarea prețurilor la energie în România nu oferă o protecție adecvată persoanelor cu venituri modeste, conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI). Deși sistemul urmărește să limiteze tarifele, povara facturilor rămâne ridicată, în special pentru cei care depind de ajutoare sociale.
Compararea situației din România și Grecia
O persoană singură care primește ajutor social minim în România are un venit anual de aproximativ 3.000 de euro. Facturile anuale pentru gaze și electricitate pentru un apartament modest ajung la 1.257 de euro, iar sprijinul public oferit este de doar 150 de euro pe an, ceea ce acoperă doar 12% din costuri. Astfel, aproape 1.100 de euro trebuie plătiți din venitul anual, reprezentând o treime din total.
În contrast, în Grecia, o persoană în situație similară are un venit anual de aproximativ 9.600 de euro. Cu facturi anuale la energie de 1.800 de euro, statul poate acoperi până la 100% din aceste costuri pentru consumatorii vulnerabili, permițându-le astfel să nu aleagă între hrană și încălzire.
Problemele sistemului de plafonare
Plafonarea prețurilor este aplicată uniform, fără a ține cont de venitul consumatorului. Deși limitează tarifele maxime, aceasta nu ajută persoanele cu venituri reduse, care continuă să suporte facturi disproporționate față de veniturile lor. Astfel, fondurile publice ajung să subvenționeze și gospodării care nu sunt vulnerabile, în vreme ce cei care au cea mai mare nevoie primesc doar sume simbolice.
Impactul asupra familiilor cu salariul minim
Analiza AEI a comparat și situația unei familii care trăiește din salariul minim. În România, venitul anual este de aproximativ 9.566 de euro, iar costurile cu energia sunt de 1.257 de euro. Sprijinul public în acest caz este de doar 142 de euro, comparativ cu Grecia, unde ajutorul poate acoperi întreaga factură. Aceasta face ca o familie vulnerabilă din România să suporte aproape întreaga povară financiară din venitul său.
Viitorul și perspectivele
Schema de plafonare a prețului la gaze naturale va expira pe 1 aprilie 2026. În prezent, se estimează că nu vor exista majorări abrupte ale prețurilor după expirare, iar prețul este limitat la 0,31 lei/kWh pentru clienții casnici. Cu toate acestea, protecția va dispărea complet după acea dată, lăsând consumatorii vulnerabili într-o situație și mai complicată.
Concluzie
Plafonarea prețurilor la energie în România nu reușește să protejeze adecvat persoanele cu venituri modeste, iar în lipsa unor măsuri mai eficiente de sprijin, cei vulnerabili riscă să se confrunte cu dificultăți și mai mari după expirarea schemei de plafonare.
