Inflația medie anuală de 7,3% în 2025
Rata anuală a inflației în România a ajuns la 9,69% în decembrie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Deși nivelul este ușor sub cel din noiembrie, când inflația a fost de 9,76%, România a încheiat anul cu prețuri semnificativ mai mari decât în anul anterior. Inflația medie anuală pentru 2025 a fost de 7,3%, în creștere față de 5,6% în 2024, evidențiind o accelerare a scumpirilor și o presiune tot mai mare asupra puterii de cumpărare.
Structura inflației
Creșterea prețurilor nu a fost uniformă. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la servicii, cu o creștere de 11%, urmate de mărfurile nealimentare, cu 10,48%, și de alimente, cu 7,75%. Această structură a inflației indică o presiune provenită în principal din costurile interne, nu doar din factori externi. Energia și serviciile au devenit principalele motoare ale scumpirilor, cu prețul energiei electrice crescând cu 60,91% într-un an, după eliminarea schemei de plafonare a prețurilor, iar energia termică s-a scumpit cu 18,80%.
Impactul asupra consumatorilor
Scumpirile au fost resimțite puternic de români, cu biletele de tren majorându-se cu 24,40% și transportul aerian cu 18,37%. Chiriile au urcat cu 8,63%, adăugând presiune suplimentară pe bugetele gospodăriilor din orașele mari. Deși unele alimente s-au ieftinit, cum ar fi cartofii și legumele, multe produse de bază au înregistrat scumpiri semnificative, precum cafeaua, care s-a scumpit cu aproape 24%.
Contextul european
România rămâne printre țările cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Indicele armonizat al prețurilor de consum arată o inflație anuală de 8,6% în decembrie 2025, cu o medie anuală de 6,8%, confirmând că presiunile asupra prețurilor sunt mai persistente decât în alte state ale Uniunii.
Avertismentele analistului
Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, a subliniat că inflația din decembrie nu este doar o cifră, ci reflectă o problemă economică mai profundă. El a menționat că inflația este „lipicioasă” și alimentată de costurile cu salariile, chiriile și prețurile administrate. Energia rămâne un factor-cheie, cu o creștere anuală de peste 37% la electricitate, gaze și încălzire.
Previziuni pentru 2026
Jakubowicz consideră că o temperare a inflației în 2026 este posibilă doar dacă se îndeplinesc simultan trei condiții: o politică monetară credibilă, o politică fiscală stabilă și stabilizarea prețurilor la energie. El a avertizat că riscul major nu este doar nivelul inflației, ci persistența acesteia, ceea ce va continua să afecteze puterea de cumpărare a consumatorilor și costurile pentru firme.
În concluzie, inflația persistentă din România va continua să aibă un impact semnificativ asupra economiei și bugetelor gospodăriilor, generând incertitudini și dificultăți în gestionarea cheltuielilor.
