Starea sectorului bancar din România în 2025
Sistemul bancar din România se află într-o poziție prudențială și financiară adecvată, având indicatori de soliditate și lichiditate superiori mediilor din Uniunea Europeană. La sfârșitul lunii septembrie 2025, indicatorul de solvabilitate era de 23,91%, aproape de trei ori peste minimul necesar, iar indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate era de 240,1%, comparativ cu media europeană de 161,6% în iunie 2025. Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante era de 65,1%, mult mai ridicat decât media europeană de 41,7%. Rata creditelor neperformante a fost de 2,87% în aceeași perioadă, ușor peste media europeană de 1,8%.
Plusuri și minusuri ale anului 2025
Printre plusurile industriei bancare se numără creșterea valorii creditelor noi, care a menținut o creștere procentuală de două cifre, și avansul în digitalizare. Totuși, un aspect critic rămâne suprataxarea sectorului bancar, care afectează capacitatea de creditare și dezvoltarea economică. Viteza de creștere a creditării economiei reale a fost la jumătate comparativ cu anul 2022, iar digitalizarea la nivel național necesită îmbunătățiri.
Activitățile băncilor în 2025
Băncile s-au concentrat pe finanțarea populației, companiilor și statului, digitalizare și eficiență operațională, într-un context de piață bancară dinamică, caracterizată prin fuziuni și achiziții. De asemenea, s-a pus accent pe conștientizarea măsurilor de siguranță împotriva fraudelor online, care au crescut la nivel mondial.
Impactul taxelor și impozitelor asupra sectorului bancar
Suprataxarea sectorului bancar a generat un impact negativ asupra stabilității financiare, afectând capacitatea băncilor de a finanța economia. Cota efectivă de taxare poate depăși 50% în anumite cazuri, iar un sfert dintre bănci înregistrează pierderi. Eliminarea taxei pe cifra de afaceri este cerută de industrie pentru a asigura finanțarea necesară dezvoltării economice.
Perspectivele pentru 2026
Se așteaptă noi măsuri de corecție a deficitului bugetar, iar sectorul bancar va reflecta constrângerile economiei naționale. Un rating mai bun pentru România ar putea fi obținut prin stabilitate politică și corecția dezechilibrelor macroeconomice, ceea ce ar putea conduce la reducerea costurilor la creditele accesate de companii și populație.
Concluzie
Restructurarea sectorului bancar din România, marcată de o reducere de 30% a numărului băncilor, va continua prin consolidare și eficientizare, cu accent pe digitalizare și creșterea competitivității. Măsurile fiscale și economice viitoare vor avea un impact semnificativ asupra stabilității financiare și dezvoltării economice a țării.
