Analiza „Reziliența strategică în sectorul bancar din CEE: perspective pentru 2025”
Forvis Mazars a lansat studiul „Reziliența strategică în sectorul bancar din Europa Centrală și de Est (ECE): perspective pentru 2025”, care analizează modul în care băncile din această regiune au reușit să combine profitabilitatea, capitalizarea solidă și digitalizarea accelerată. Studiul acoperă șase piețe-cheie: Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.
Cresterea sectorului bancar
Activele totale ale sectorului bancar din aceste economii au crescut cu 18% între 2021 și 2024, atingând aproape 1,2 trilioane de euro. Marja netă a dobânzii a fost, în medie, de 3,2% la nivel regional, iar ratele de adecvare a capitalului s-au menținut constant peste 20%, depășind pragurile stabilite de Uniunea Europeană. România a înregistrat cea mai ridicată rată de adecvare a capitalului din regiune, de 24,9%, urmată de Croația și Polonia.
Soliditatea sectorului bancar din România
Răzvan Butucaru, partener la Forvis Mazars, a subliniat că sectorul bancar din România se află într-o poziție financiară solidă, susținută de o rată de adecvare a capitalului de aproape 25% și un nivel al creditelor neperformante de aproximativ 2,5%. De asemenea, gradul de penetrare a creditului în gospodării rămâne scăzut, la 15,2% din PIB, ceea ce sugerează un potențial semnificativ de creștere. Depozitele populației au crescut cu 34% în perioada decembrie 2021 – martie 2025, reflectând un nivel ridicat de lichiditate în sistem.
Impactul inflației și reacția băncilor centrale
Studiul evidențiază că regiunea ECE a traversat unul dintre cele mai dificile episoade inflaționiste din ultimele decenii, cu prețuri care au atins niveluri de două cifre în 2022. Băncile centrale au fost nevoite să înăsprească politicile monetare în 2023, iar măsurile coordonate au dus la o scădere a inflației la o medie de 3,9% în 2024, semnalând o revenire rapidă la stabilitate. Băncile din ECE au demonstrat o reziliență remarcabilă în fața volatilității economice.
Creșterea depunerilor și scăderea creditelor neperformante
Depozitele au crescut cu 41% în Polonia și cu 34% în România, iar nivelul creditelor neperformante a scăzut sub 3% în aproape toate piețele, Croația reducându-și rata de la 7,3% la 2,4%, iar România de la 5% la 2,5%. Aceste rezultate se datorează unei supravegheri prudențiale solide și unei culturi de reglementare sofisticate.
Transformarea digitală și inovația
Raportul subliniază importanța transformării digitale, cu un accent pe adoptarea inteligenței artificiale, platformelor no-code și soluțiilor de tip cloud hibrid. Băncile din ECE investesc tot mai mult în automatizare și inovație bazată pe date. Eric Cloutier de la Forvis Mazars a menționat că reglementările din domeniul inteligenței artificiale și al finanțelor digitale vor modela competitivitatea băncilor.
Provocările viitoare și prioritățile de reglementare
În 2026, Banca Centrală Europeană va introduce un test de stres axat pe riscurile geopolitice, cerând băncilor să dezvolte propriile scenarii. De asemenea, riscul climatic devine o componentă importantă a cadrului de reglementare, cu integrarea principiilor ESG în gestionarea capitalului și a riscurilor.
Concluzie
Studiul Forvis Mazars arată că băncile din ECE au evoluat de la un model axat pe stabilitate la unul de inovare strategică, fiind bine poziționate să devină lideri în contextul incertitudinilor geopolitice și diversificării reglementărilor globale.
