Previziuni pentru 2026: Creștere economică și recesiune
În perspectiva creșterii economice, România nu se confruntă cu o recesiune, ci cu o temperare a creșterii. În T3 2025, creșterea față de anul precedent a fost de 2,0%, semnalând o încetinire, în timp ce investițiile continuă să fie principalele presiuni în structura actuală a creșterii. Formarea brută de capital în termeni reali rămâne negativă, ceea ce indică o necesitate de reechilibrare a motoarelor de creștere pentru 2026, cu accent pe susținerea consumului și relansarea investițiilor prin programele de finanțare ale Uniunii Europene.
Deficitul bugetar și inflația
Se estimează un deficit bugetar de aproximativ -8,0% din PIB în 2025, cu o reducere către circa -6,5% în 2026. Aceasta se desfășoară în contextul unor riscuri semnificative, inclusiv costurile mai ridicate ale serviciului datoriei și incertitudinile privind ratingul de țară. Inflația prețurilor de consum este de 9,8% comparativ cu anul precedent, iar inflația HICP se ridică la 8,4%. Scenariul de bază preconizează o inflație medie de 7,5% în 2025 și de 6% în 2026.
Poziția externă și cursul leu/euro
Poziția externă și structura finanțării sunt esențiale în 2026. Cursul leu/euro a intrat într-un nou interval de variație, depășind pragul de 5,00 lei. Chiar și după îmbunătățirea contextului politic, cursul nu a revenit sub acest nivel. Rezervele valutare au atins 76,0 miliarde de euro, oferind băncii centrale un anumit spațiu de manevră. Se consideră că, în 2026, cursul leu/euro ar putea ajunge la aproximativ 5,25 lei/euro, ceea ce ar putea exercita o presiune asupra inflației importate și ar putea duce la costuri mai mari pentru economie.
Finanțarea și așteptările pentru 2026
Ministerul Finanțelor va necesita o finanțare brută de aproximativ 270 de miliarde de lei în 2026, comparativ cu 260 de miliarde de lei în 2025. Se anticipă o orientare mai pronunțată a mixului de finanțare către piața internă, având în vedere sensibilitatea investitorilor la rating. Ministerul ar putea accesa piețele internaționale de trei ori pentru a atrage între 10,5 și 11,0 miliarde de euro, ceea ce ar lăsa aproximativ 213 miliarde de lei de plasat pe piața internă.
Îmbunătățirea încrederii pe piață
Dacă execuția bugetară rămâne consecventă, încrederea pe piețele financiare ar putea să se îmbunătățească până la finalul anului 2026. Această combinație de sensibilitate și potențial de apreciere derivat din credibilitate ar putea defini evoluția pieței din România în 2026.
În concluzie, România se află într-un moment de ajustare economică, cu provocări legate de deficitul bugetar și inflație, în contextul unei stabilizări a cursului leu/euro, ceea ce va influența semnificativ piața și încrederea investitorilor în 2026.


