Interdicția asupra importurilor de gaze din Rusia
Uniunea Europeană a impus o interdicție permanentă asupra importurilor de gaze rusești, considerată de comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, un pas ireversibil. Această măsură va rămâne în vigoare indiferent de orice acord de pace viitor cu Moscova, marcând un punct de cotitură în politica energetică europeană.
Legislația și implementarea interdicției
Noul cadru legislativ este distinct de sancțiunile anterioare, fiind integrat în legislația UE și nefiind legat de războiul din Ucraina. Aceasta nu va fi supusă reînnoirilor semestriale, ceea ce înseamnă că orice revocare ar necesita o nouă propunere din partea Comisiei și aprobarea politică la nivelul UE. Importurile de gaze prin conducte și de GNL din Rusia vor fi eliminate complet până în septembrie 2027, iar contractele pe termen scurt vor fi reziliate în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a legislației.
Reducerea dependenței de gazul rusesc
În 2022, gazul rusesc reprezenta aproximativ 45% din necesarul UE, iar în prezent această proporție a scăzut la 10-13%. Cu toate acestea, blocul comunitar continuă să cheltuie peste 1 miliard de euro pe lună pentru gazul rusesc, o situație pe care Comisia dorește să o elimine. Jørgensen a subliniat că utilizarea energiei ca armă și șantajul împotriva statelor membre nu mai sunt acceptabile.
Controale mai stricte și sancțiuni
Comisia va institui controale mai stricte pentru a preveni evitarea interdicțiilor și va aplica sancțiuni celor care încalcă regulile. Obiectivul este ca gazul rusesc să nu fie considerat o opțiune de tranziție, ci o cale închisă. Jørgensen a explicat că legislația permanentă este superioară sancțiunilor temporare, deoarece nu necesită reînnoiri frecvente.
Diversificarea surselor de aprovizionare
Comisia UE subliniază că nu se urmărește înlocuirea unei dependențe de combustibili fosili cu alta. Din februarie 2022, consumul de gaze al UE a scăzut cu aproximativ 15-16 miliarde de metri cubi pe an. Diversificarea aprovizionării include cooperarea cu SUA, Canada, Qatar, Norvegia și România. Mesajul lui Jørgensen este că diversificarea este un proces continuu.
Obiectivul pe termen lung
Pe termen lung, scopul este de a crea o piață a gazelor mai mică, bazată pe energii regenerabile, electrificare și eficiență. UE cheltuie anual aproape 400 de miliarde de euro pentru combustibili fosili, iar producerea unei cantități mai mari de energie din surse regenerabile este considerată o necesitate climatică și o strategie de competitivitate și securitate.
Provocările și oportunitățile pentru România
Pentru România, care este atât producător de gaze, cât și un potențial hub regional, provocarea constă în gestionarea tranziției către un sistem energetic diferit, asigurând securitatea aprovizionării pe termen scurt și accelerând, în același timp, tranziția energetică.
Interdicția asupra importurilor de gaze din Rusia are un impact semnificativ asupra politicii energetice europene, marcând o schimbare importantă în strategia de securitate energetică a Uniunii Europene.
