Declinul PIB-ului în România
Conform Institutului Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 484,091 miliarde lei la prețuri curente, în scădere reală cu 0,2% față de trimestrul II 2025, dar în creștere cu 1,4% față de trimestrul III 2024.
Performanța PIB în primele nouă luni
Produsul Intern Brut pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025 a fost de 1.412,657 miliarde lei la prețuri curente, reprezentând o creștere reală de 1,4% comparativ cu aceeași perioadă din 2024.
Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 514,555 miliarde lei, în creștere reală cu 1,6% față de trimestrul III 2024. PIB-ul pe serie brută pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025 a fost de 1.336,384 miliarde lei, cu o creștere reală de 0,8% față de perioada similară din 2024.
Contribuțiile la creșterea PIB
Conform INS, creșterea PIB în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025 a fost susținută de următoarele activități economice:
- Construcțiile (+0,5%), cu o pondere de 6,3% la formarea PIB și o majorare a volumului de activitate de 8,5%;
- Agricultura, silvicultura și pescuitul (+0,2%), cu o pondere de 3,5% și o creștere a volumului de activitate de 6,8%;
- Informațiile și comunicațiile (+0,2%), cu o pondere de 7,3% și o majorare a volumului de activitate de 2,9%;
- Impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 10,1% și o creștere a volumului de 2,9%.
Contribuțiile negative la PIB
Activitățile care au avut o contribuție negativă la creșterea PIB au fost:
- Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și servicii suport (-0,3%), cu o pondere de 8,2% și o scădere a volumului de activitate de 3,7%;
- Industria (-0,1%), cu o pondere de 16,8% și o diminuare a volumului de activitate de 0,4%.
Utilizarea PIB-ului
În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, evoluția PIB a fost influențată de:
- Creșterea cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor (+0,5%), contribuind cu +0,3% la PIB;
- Diminuarea cheltuielilor pentru consumul final individual al administrațiilor publice (-1,0%), contribuind cu -0,1%;
- Diminuarea consumului final colectiv efectiv al administrațiilor publice (-0,9%), contribuind cu -0,1%;
- Creșterea formării brute de capital fix (+4,6%), contribuind cu +1,2% la PIB.
Exportul și importul
Exportul net a avut un impact negativ asupra PIB, înregistrând o reducere de -0,8% din cauza unei creșteri mai lente a volumului exporturilor de bunuri și servicii (+3,7%) comparativ cu o majorare mai pronunțată a volumului importurilor (+5,1%).
Perspective economice
Analiștii avertizează asupra riscurilor de recesiune, cu un accent pe scăderea consumului, element esențial în formarea PIB-ului României. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut că există un risc major de recesiune, în contextul temerilor populației legate de măsurile de austeritate. De asemenea, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că inflația se va apropia de 10% și că scăderea consumului pune în pericol creșterea economică.
Concluzie
Deși România nu se află încă în recesiune, semnele de oboseală ale economiei sunt evidente, iar evoluția PIB și scăderea consumului constituie un avertisment serios pentru viitorul economic al țării.
