Pierderi economice semnificative din criza apei
Pierderile economice cauzate de criza apei din județele Prahova și Dâmbovița depășesc 3 milioane de euro pe zi. Aceste pierderi sunt generate, în principal, de oprirea parțială a centralei electrice Brazi și de perturbarea activităților economice locale. Aproximativ 100.000 de oameni au rămas fără apă potabilă și menajeră din cauza golirii barajului Paltinu și a unor lucrări urgente la rețeaua de alimentare, conform analizei realizate de Appraisal & Valuation SA.
Impactul asupra centralei electrice Brazi
Centrala electrică Brazi, deținută de OMV Petrom, a fost nevoită să oprească o parte dintre unități din cauza debitului insuficient de apă. Capacitatea oprită este estimată la circa 800 MW, ceea ce se traduce într-un deficit de 19.200 MWh pe zi. La o valoare medie de 150 euro per MWh, această pierdere se ridică la aproximativ 2,88 milioane de euro pe zi.
Costurile suplimentare pentru locuitori
Cei 100.000 de locuitori afectați, distribuiți în aproximativ 40.000 de gospodării (60% în județul Prahova și 40% în județul Dâmbovița), suportă un cost mediu suplimentar de 3 euro pe zi pentru aprovizionarea cu apă potabilă și logistică, totalizând 120.000 de euro pe zi. Această estimare nu include cheltuielile autorităților, costurile spitalelor, școlilor sau pierderile din sectorul HoReCa.
Pierderi indirecte și impactul asupra economiei locale
Pierderile indirecte sunt estimate pe baza PIB-ului pe cap de locuitor pentru cele două județe: 17.315 euro/an pentru Prahova și 11.439 euro/an pentru Dâmbovița. Aceasta rezultă într-o pierdere economică potențială de 39,40 euro pe zi per persoană. Dacă se consideră că 1% din activitatea economică este perturbată, pierderile ar ajunge la 39.400 euro pe zi, iar în scenariul moderat de 5%, pagubele ar putea atinge 197.000 de euro pe zi.
Recomandări pentru soluționarea crizei
NAI România subliniază nevoia urgentă de investiții în infrastructura de apă și propune următoarele măsuri:
- Modernizarea rețelelor de alimentare cu apă și instalarea unor rezervoare tampon în localități vulnerabile;
- Digitalizarea managementului barajelor, cu publicarea în timp real a informațiilor despre niveluri și debite;
- Elaborarea de planuri de continuitate și surse alternative de apă pentru instalațiile critice, inclusiv centrale electrice;
- Evaluări post-criză pentru companii și autorități, necesare în elaborarea planurilor de investiții și de compensare a pierderilor.
Concluzie
Criza apei din Prahova și Dâmbovița evidențiază interdependența infrastructurii de utilități, industriilor locale și sectorului energetic, având un impact financiar estimat de peste 3 milioane de euro pe zi, ceea ce transformă un eveniment local într-un risc național semnificativ.
