România își irosește 28% din oportunitățile comerciale
Un raport recent al Băncii Mondiale arată că România ar putea realiza cu 28% mai mult comerț internațional prin utilizarea mai eficientă a resurselor sale, precum capitalul, activele fizice și forța de muncă. Expertul Sergiu Delcea de la Universitatea din București subliniază că problema nu este lipsa producției, ci faptul că România exportă în principal bunuri cu valoare adăugată mică, cum ar fi cablajele auto și produsele agricole brute, rămânând astfel blocată în segmentele inferioare ale lanțurilor globale de valoare.
Deficitul de integrare comercială
Raportul Băncii Mondiale arată că România are un deficit de integrare comercială estimat la 28%, ceea ce înseamnă că aproape o treime din comerțul pe care l-ar putea realiza lipsește. Aceasta se datorează faptului că bunurile produse intern nu ajung pe piețele externe și că anumite importuri, în special tehnologie și componente complexe, nu sunt incluse în lanțurile de producție interne. Comparativ, Polonia are un deficit de 19%, demonstrând o integrare mai eficientă în piețele internaționale.
Productivitatea ca verigă esențială
Un alt aspect important subliniat de raport este că problema principală nu este lipsa capitalului, ci productivitatea. Pentru a îmbunătăți productivitatea, România trebuie să aloce resursele mai eficient. Banca Mondială estimează că, dacă România ar reuși să aloce resursele similar economiilor avansate, ar putea obține un câștig de productivitate de peste 20%. Aceasta ar duce la o structură economică mai bună, unde firmele performante s-ar extinde, iar cele neproductive ar elibera resursele necesare.
Mitul lipsei de producție
Delcea respinge ideea că România nu produce nimic, menționând că exporturile și proporția de export manufacturier au crescut semnificativ. Problema constă în profilul exporturilor, caracterizate prin bunuri cu valoare adăugată mică, inclusiv în sectorul agricol, unde România exportă produse brute și importă produse procesate cu valoare adăugată mai mare.
Dependența de capitalul străin
Raportul menționează că România are o dependență disproporționată de capitalul străin, ceea ce limitează investițiile în capitalul local. Delcea subliniază că această dependență a devenit o scuză pentru a nu investi suficient în capitalul local și că strategia de atragere a investițiilor străine prin facilități fiscale nu a dus la o creștere a valorii adăugate a produselor exportate.
Oportunități în contextul nearshoring-ului
Un aspect pozitiv evidențiat în raport este reorientarea companiilor către lanțuri valorice mai apropiate de casă, un fenomen denumit nearshoring. După diverse crize, companiile au realizat că lanțurile de producție lungi sunt vulnerabile, iar România, cu o poziție geografică favorabilă în Uniunea Europeană, are oportunitatea de a profita de această schimbare.
Reforme necesare
Banca Mondială a subliniat necesitatea unor reforme în domeniul comerțului, investițiilor, digitalizării și competențelor. Delcea a sugerat că statul ar trebui să intervină mai ferm, inclusiv printr-o taxare mai echilibrată între capitalul local și cel străin, și să sprijine IMM-urile în procesul de internaționalizare și adoptare a noilor tehnologii. Este necesară, de asemenea, revitalizarea învățământului tehnic pentru a pregăti forța de muncă necesară.
Creșterea salariilor prin eficientizarea comerțului
Estimările sugerează că, dacă România ar reuși să acopere gapul de comerț lipsă, salariile ar putea crește cu 5-15%. Această creștere ar fi reală, nefiind bazată pe inflație, și ar putea duce la o economie mai diversificată, mai puțin vulnerabilă la șocuri externe.
Concluzie
Dacă România reușește să transforme oportunitățile comerciale neexploatate în exporturi mai competitive și să îmbunătățească integrarea în lanțurile de valoare globale, aceasta ar putea conduce la creșterea salariilor, îmbunătățirea calității vieții și dezvoltarea unei economii mai reziliente.
