Contextul economic și impactul IMCA
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) reprezintă o barieră semnificativă în atragerea investițiilor în România, într-un climat macroeconomic și bugetar complicat și într-un context geopolitic tensionat. În perioada actuală, când mediul de afaceri se confruntă cu restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA pune o presiune suplimentară asupra companiilor care încearcă să-și susțină activitatea și să păstreze locurile de muncă.
Critica impozitării pe cifra de afaceri
Impozitarea bazată pe cifra de afaceri, indiferent de profit, contravine principiilor economice fundamentale și nu este utilizată în țările dezvoltate din Uniunea Europeană. Această măsură ignoră realitățile sectoriale și ciclicitatea economică, afectând apetitul pentru investiții pe termen lung, în special în proiecte de tip greenfield. România are nevoie de investiții cu valoare adăugată mare și de transfer de know-how, nu de descurajarea capitalului productiv.
Compararea fiscalității regionale
Atractivitatea României pentru investitori este în scădere, în timp ce alte state din regiune, cum ar fi Polonia, Cehia și Bulgaria, sunt preferate ca destinații de investiții. Deși cota de impozit pe profit din România este de 16%, impozitul minim pe cifra de afaceri face ca rata efectivă de impozitare a profitului să fie superioară, ajungând chiar și la 90% în unele cazuri. Investitorii pot fi descurajați să vină în România dacă trebuie să plătească impozit chiar și în anii cu pierderi.
Impactul IMCA asupra companiilor
IMCA afectează disproporționat companiile cu marje reduse de profit, descurajând investițiile și subminând competitivitatea economiei românești. Aplicarea cumulativă a acestui impozit pe întreg lanțul de producție și distribuție generează distorsiuni de piață și contribuie la inflație. Pe termen mediu, menținerea IMCA riscă să elimine multe firme din piață, reducând baza de impozitare și afectând colectarea veniturilor bugetare, cu efecte negative asupra investițiilor și dezvoltării afacerilor din România.
Rezultatele sondajului din mediul de afaceri
Un sondaj realizat în comunitățile de afaceri a evidențiat impactul concret al IMCA:
- Din 80 de companii care au răspuns, 55 au declarat că sunt direct afectate.
- 64% dintre companii au amânat, redus sau reconsiderat planurile de investiții din cauza introducerii IMCA.
- Aproximativ 60% au semnalat un impact major asupra operațiunilor, afectând sumele disponibile pentru investiții, prețurile, lanțurile de aprovizionare, politicile de personal și restructurările.
Apelul mediatorilor de afaceri
Prelungirea aplicării unei măsuri inițial temporare, fără reforme structurale reale, este considerată nedreaptă pentru mediul economic. Mediul de afaceri solicită eliminarea IMCA și construirea bugetului de stat pentru 2026 pe o bază fiscală coerentă, predictibilă și bine fundamentată, evitând soluțiile ad-hoc care generează instabilitate. O arhitectură fiscală solidă, aliniată principiilor economice europene, este esențială pentru încurajarea investițiilor și competitivității.
Concluzie
Menținerea impozitului minim pe cifra de afaceri poate avea consecințe grave asupra mediului de afaceri din România, afectând investițiile, competitivitatea și, în final, creșterea economică a țării.
