Electrocord iese din insolvență
Electrocord (BVB:ELDR) a anunțat că a ieșit din insolvență, marcând o revenire importantă pentru prima casă de discuri românească, înființată în 1932. În primele nouă luni ale acestui an, compania a înregistrat afaceri nete de un milion de lei, din care peste 850.000 de lei provin din redevențe. Profitul raportat a fost de 320.000 de lei.
Planul de redresare
Noua echipă a Electrocord demarează un plan de redresare, care include reluarea editărilor și reeditărilor de discuri cu muzica unor artiști importanți atât din ecosistemul muzical local, cât și internațional. De asemenea, compania își propune diversificarea serviciilor și restaurarea istoriei acestui label emblematic pentru România.
Structura acționariatului
În perioada de insolvență, capitalul social al companiei a fost redus. Creanța lui Cristescu Vasile George, care depășea două milioane de lei, a fost convertită în acțiuni, acesta devenind astfel cel mai mare acționar, deținând 96,36% din companie. Restul acțiunilor sunt deținute de Asociația Salariaților Electrocord S.A. PAS și de acționari persoane fizice și juridice.
Extinderea activităților
Electrocord a adăugat noi coduri CAEN, inclusiv 4769 (comerț cu amănuntul de bunuri culturale și recreative n.c.a.), 4771 (comerț cu amănuntul al îmbrăcămintei), 4642 (comerț cu ridicata al îmbrăcămintei și încălțămintei) și 6820 (închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate).
Istoricul Electrocord
Electrocord a fost naționalizată în 1948 și modernizată. În 1956, au apărut primele discuri de vinil, iar compania a trecut la producția exclusivă pe vinil în 1967, folosind o metodă de înregistrare pseudostereofonică. Calitatea înregistrărilor a crescut în anii ’70, cu tiraje lunare de zeci de mii de copii. În 1973, au fost lansate primele discuri stereo, iar tirajul anual a atins apogeul în anii ’80, cu 6-7 milioane de exemplare. Compania producea și variante pentru export, cu texte recântate în limba engleză.
Însă, odată cu apariția concurenței și utilizarea CD-urilor, Electrocord a intrat în declin în anii ’90. Producția a stagnat în 1996 din lipsă de cerere, iar în 1998 utilajele au fost vândute unei societăți britanice. În același an, clădirea în care funcționa fabrica a fost vândută, iar din veniturile obținute s-a achiziționat un studio de înregistrări performant.
Concluzie
Revenirea Electrocord din insolvență marchează o etapă importantă în revitalizarea industriei muzicale românești, oferind oportunități de dezvoltare și reluare a tradițiilor muzicale locale.
