Inflația în România: Provocare economică majoră
România se confruntă cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, în timp ce economia încetinește vizibil, iar consumul este în retragere. Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, a explicat de ce banca centrală menține dobânda-cheie la 6,5% și a avertizat că inflația este alimentată în principal de factori administrativi, nu monetari. Marinescu subliniază că inflația este o amenințare economică serioasă, cu efecte sociale și economice profunde și persistente.
Efectele inflației asupra populației
Viceguvernatorul BNR a evidențiat că inflația nu afectează în mod egal toți românii. Cei care au economii își văd puterea de cumpărare erodată, în timp ce cei îndatorați pot beneficia temporar de pe urma scăderii ratelor. Însă, pe termen lung, inflația poate zădărnici planurile de investiții și poate încetini dezvoltarea economică.
Factori care contribuie la inflația ridicată
Inflația anuală a ajuns la 9,9% în august și septembrie, iar BNR se așteaptă ca acest nivel ridicat să continue în lunile următoare, cu o scădere semnificativă abia în 2026. Marinescu a identificat faptul că majorarea prețurilor este legată de scumpirea energiei electrice, majorarea taxelor indirecte și reacțiile comercianților, care și-au redus marjele. Aproape jumătate din inflația actuală este atribuită creșterilor de TVA, accize și prețurilor la energie.
Politica monetară a BNR
Consiliul de administrație al BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%. Marinescu a respins ideea că BNR ar fi pasivă, explicând că abordarea „wait-and-see” este una de monitorizare atentă. O majorare a dobânzii ar fi considerată nejustificată, iar o reducere ar putea risca destabilizarea așteptărilor de inflație și ar compromite credibilitatea instituției.
Provocările economice curente
Analizele BNR arată că economia României se confruntă cu o scădere a cererii, cu un deficit de cerere similar cu cel din 2009 sau din timpul pandemiei. Comerțul cu amănuntul a scăzut cu 4% în august, iar serviciile de piață au înregistrat o scădere de 7,3%. De asemenea, câștigul salarial a scăzut cu 5%. O înăsprire a politicii monetare ar putea restrânge și mai mult resursele financiare ale firmelor și consumatorilor, afirmă Marinescu.
Teoria monetarismului și inflația
Marinescu a invocat teoria cantitativă a banilor, subliniind că inflația este un fenomen monetar pe termen lung. Conform acestei teorii, inflația apare atunci când cantitatea de bani din economie crește mai repede decât producția de bunuri și servicii. Aceasta implică faptul că politicile monetare și fiscale trebuie să fie gestionate corespunzător pentru a preveni expansiunea masei monetare peste capacitatea economică.
Perspectivele inflației și reducerea dobânzii
BNR anticipează o scădere a inflației cu aproximativ 5 puncte procentuale în a doua jumătate a anului 2026, ceea ce ar putea permite reducerea dobânzii-cheie. Marinescu a comparat politica monetară cu manevrarea unei nave, subliniind că deciziile trebuie calibrate atent pentru a evita șocuri economice. Leul este considerat o ancoră de stabilitate, iar BNR va continua să monitorizeze economia înainte de a lua decizii privind dobânda.
Avertisment privind sustenabilitatea financiară
Marinescu a subliniat importanța ajustării fiscale, avertizând că deteriorarea ratingului ar putea afecta negativ perspectivele de dezvoltare ale României. Costurile de finanțare ale statului au început să scadă, iar instituțiile internaționale au apreciat progresele, dar este esențial ca România să mențină ritmul reformelor pentru a asigura stabilitatea economică.
În concluzie, inflația rămâne o provocare majoră pentru economia României, iar măsurile de politică monetară vor trebui implementate cu prudență pentru a asigura o recuperare economică sustenabilă pe termen lung.
