Întârzieri în investiții în sectorul energetic
Modificarea legislației privind achizițiile publice sectoriale a fost un subiect central la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie, organizat de Distribuție Energie Electrică România (DEER) la Cluj-Napoca, împreună cu Ministerul Energiei. În contextul în care companiile de stat trebuie să-și întărească infrastructurile digitale și să implementeze măsuri rapide de protecție cibernetică, actualul cadru legislativ este perceput ca o barieră care limitează investițiile și expune sistemul energetic la vulnerabilități suplimentare.
Problemele întâmpinate de companiile de stat
Directorul general al Dispeceratului Energetic Național, Virgiliu Ivan, a subliniat că regulile restrictive privind achizițiile publice îngreunează reacția rapidă în domenii critice, precum securitatea cibernetică. Ivan a menționat că procedurile complicate fac ca obținerea echipamentelor necesare să dureze un an, aspect inacceptabil în contextul actual. El a subliniat că nu se pot achiziționa chiar și echipamente de mici dimensiuni fără o procedură competitivă, ceea ce reprezintă o problemă majoră.
Birocrația și blocajele în proiecte
Mihaela Suciu, director general al DEER, a confirmat dificultățile întâmpinate în achiziții, menționând un proiect de 1.100.000 de contoare smart, blocat de birocrație de peste un an. Suciu a solicitat o modificare legislativă care să permită implementarea mai rapidă a proiectelor, evidențiind că transparența uneori obligă la achiziții de produse nedorite.
Reglementările europene și provocările interne
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a explicat că, sub presiunea Comisiei Europene, România a adoptat cele mai restrictive condiții în materie de achiziții publice. El a subliniat că alegerea prețului cel mai mic afectează calitatea echipamentelor și serviciilor achiziționate. Bușoi a menționat că rămâne o decizie politică de luat la nivelul Coaliției pentru a aborda aceste probleme.
Rolul autorităților europene
Europarlamentarul Daniel Buda a invocat restricțiile impuse de Bruxelles, afirmând că nu permite României să simplifice regulile de achiziții sub pragul de 5 milioane de euro, deși legislația europeană ar oferi această posibilitate. Alți participanți au subliniat că problema nu este la Bruxelles, ci la aplicarea defectuoasă a directivelor europene.
Nevoia de reformă și pregătire
Parlamentarul Ovidiu Câmpean a susținut că stabilitatea regulilor este esențială și că România ar trebui să se concentreze pe formarea de specialiști capabili să elaboreze proceduri corecte și transparente. Un participant cu experiență în proiecte europene a adăugat că teama de sancțiuni a dus la evitarea utilizării altor criterii de evaluare a ofertelor.
Concluzie
Discuțiile de la Cluj-Napoca au evidențiat că normele administrative din domeniul achizițiilor publice nu țin pasul cu necesitățile urgente de investiții în digitalizare și securitate în sectorul energetic. Rigiditatea acestor norme reprezintă un obstacol semnificativ în implementarea proiectelor esențiale pentru tranziția energetică a României.
