Amânarea deciziei privind salariul minim
Guvernul României a decis amânarea deciziei referitoare la majorarea salariului minim până la sfârșitul lunii noiembrie. Această întârziere vine în contextul discuțiilor asupra impactului creșterii salariului minim asupra economiei și pieței muncii.
Argumente pro și contra majorării salariului minim
Radu Oprea a subliniat că, în prezent, România este influențată de prejudecățile patronilor, care susțin că majorarea salariului minim ar reduce productivitatea și locurile de muncă. Cu toate acestea, datele empirice arată că, de fapt, creșterea salariului minim nu a dus la scăderea productivității, ci, dimpotrivă, aceasta a crescut.
Oprea consideră că stagnarea salariilor mici contribuie la migrarea forțată a forței de muncă calificate către țările vestice, iar înlocuirea acestora cu muncitori din afara Uniunii Europene nu reprezintă o soluție viabilă pentru competitivitatea pe termen lung. El subliniază că singura modalitate de a limita plecarea românilor este convergența cu veniturile din UE.
Modelul german de creștere a salariului minim
Oprea argumentează că modelul german este greșit, având în vedere că Germania a decis să majoreze salariul minim chiar și în condiții de recesiune, cu scopul de a stimula cererea și consumul. Guvernul federal german a anunțat majorarea salariului minim în două etape: la 13,90 euro brut pe oră, începând cu 1 ianuarie 2026, și la 14,60 euro brut pe oră de la începutul anului 2027, comparativ cu actualul nivel de 12,82 euro.
Concluzie
Decizia de amânare a majorării salariului minim în România reflectă o complexitate economică și socială, având implicații asupra migrației forțate a forței de muncă și competitivității pe termen lung. Analiza comparativă cu alte modele economice, cum ar fi cel german, subliniază nevoia de strategii adaptate la realitățile locale.
