Datoria publică globală în 2025
Datoria publică globală a atins aproape 111 trilioane de dolari în 2025, cu economiile avansate deținând cea mai mare parte. Conform datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), primele cinci țări – Statele Unite, China, Japonia, Regatul Unit și Franța – cumulează două treimi din datoria publică globală, totalizând 74,8 trilioane de dolari.
Clasamentul țărilor cu cea mai mare datorie publică
Statele Unite se află pe primul loc, având o datorie publică de 38,3 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă puțin peste o treime din totalul datoriei globale. China și Japonia urmează cu 18,7 trilioane de dolari, respectiv 9,8 trilioane de dolari. Astfel, primele trei țări dețin împreună 60% din datoria mondială. Alte țări notabile în acest clasament sunt Regatul Unit (4,1 trilioane de dolari), Franța (3,9 trilioane de dolari) și Italia (3,5 trilioane de dolari).
Dinamica datoriei guvernamentale
Deși datoria SUA este de peste două ori mai mare decât cea a Chinei, creșterea anuală a datoriei pentru ambele țări a fost relativ moderată în 2025. Datoria guvernamentală a SUA a crescut cu 2,9 trilioane de dolari, iar cea a Chinei cu 2,2 trilioane de dolari, cu o creștere procentuală de 13,6% pentru China, comparativ cu 8,4% pentru SUA. Japonia, cunoscută pentru un raport datorie/PIB de 230%, a înregistrat o scădere a acestui raport, având o creștere a datoriei de doar 200 de miliarde de dolari.
Avertismentele FMI privind datoria publică
FMI subliniază importanța reformelor fiscale pentru a reduce datoriile și deficitele, atât în economiile avansate, cât și în cele în dezvoltare. Se estimează că datoria publică globală ar putea depăși 100% din PIB până în 2029, atingând cel mai ridicat nivel din 1948. FMI avertizează că piețele financiare pot fi vulnerabile la riscuri, inclusiv războaiele comerciale și tensiunile geopolitice, ceea ce ar putea conduce la o corecție dezordonată a piețelor.
Impactul dobânzilor și recomandările FMI
Împrumuturile au devenit mult mai costisitoare, ceea ce pune presiune pe bugetele statelor în contextul necesităților ridicate și al provocărilor globale. FMI recomandă măsuri țintite în domeniul educației și infrastructurii pentru a stimula PIB-ul. Alocarea a doar un punct procentual din PIB pentru educație ar putea conduce la o creștere semnificativă a PIB-ului, atât în economiile avansate, cât și în cele emergente.
Concluzie
Creșterea datoriilor publice în rândul marilor economii globale subliniază necesitatea urgentă a reformelor fiscale pentru a asigura stabilitatea economică și a preveni crize financiare viitoare.
