Indicatorul de Încredere Macroeconomică
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut marginal cu 0,3 puncte în luna septembrie. Componentele acestuia au avut evoluții divergente: componenta de anticipații a crescut cu 2,8 puncte, ajungând la 37,0, în timp ce componenta de condiții curente a scăzut cu 4,8 puncte, până la 38,6.
Previziuni asupra inflației
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2026) a crescut, atingând 7,18%. 63% dintre participanți se așteaptă la o reducere a ratei inflației comparativ cu nivelul actual.
Anticipații privind deprecierea leului
Aproximativ 88% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, restul prevăzând o stabilitate a cursului de schimb. Valoarea medie anticipată pentru cursul EUR/RON este de 5,1216 lei pentru un euro în următoarele 6 luni și de 5,1841 lei pentru un euro în următoarele 12 luni.
Predicții privind deficitul bugetar și creșterea economică
Adrian Codirlașu, președinte al Asociației CFA România, a menționat că nivelul indicatorului și al componentelor sale sugerează condiții de recesiune. Deficitul bugetar prognozat pentru anul 2025 a crescut semnificativ, ajungând la 8,6% din PIB. Anticipațiile de creștere economică pentru 2025 sunt de 0,8%, cu posibile riscuri de recesiune.
Evoluția datoriilor publice și a pieței imobiliare
Datoria publică, în raport cu PIB, este anticipată să crească la 59% în următoarele 12 luni. În ceea ce privește prețurile proprietăților rezidențiale, 61% dintre participanți prevăd stagnarea acestora în următoarele 12 luni, iar 50% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate.
Rating de credit pentru România
O întrebare suplimentară a sondajului a vizat anticipațiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investițiilor („junk”). 83% dintre participanți se așteaptă ca România să rămână în categoria de rating recomandată investițiilor în următoarele 12 luni.
Concluzie
Previziunile CFA România sugerează o continuare a provocărilor economice, cu o inflație ridicată, deprecierea leului și un deficit bugetar crescut, ceea ce ar putea influența stabilitatea economică a țării în anul următor.
