Instabilitatea politică din Franța
Anul 2023 a adus o volatilitate semnificativă în politica franceză, cu cinci prim-miniștri schimbându-se în mai puțin de doi ani. Ultimul, François Bayrou, a demisionat după nouă luni de guvernare, pe 9 septembrie, în contextul unei datorii publice de aproximativ 3.400 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 116% din PIB, și cu un deficit care se apropie de 6% din PIB. Bayrou a propus măsuri de economisire de 45 de miliarde de euro, dar a ales să ceară un vot de încredere, ceea ce a dus la demiterea sa, devenind astfel primul prim-ministru demis prin această procedură conform articolului 49.1 din Constituție.
Numirea lui Sébastien Le Cornu
În urma demisiei lui Bayrou, președintele Emmanuel Macron l-a numit pe 9 septembrie pe Sébastien Le Cornu, ministrul Apărării, ca nou prim-ministru. Le Cornu a inițiat consultări timp de aproape o lună, formând un guvern de 18 miniștri, care a rezistat doar 12 ore. Pe 6 octombrie, acesta a demisionat, argumentând că diviziunile politice și mândria liderilor grupurilor parlamentare împiedică atingerea unui compromis.
Reîntoarcerea lui Le Cornu la conducerea guvernului
În ciuda demisiei sale, președintele Macron l-a reîntors pe Le Cornu în funcția de prim-ministru după patru zile, cerându-i să continue discuțiile pentru a găsi soluții la criza politică. Noua guvernare a fost marcată de măsuri favorabile partidelor de stânga și de suspendarea reformei pensiilor, controversată din 2023. Pe 16 octombrie, guvernul lui Le Cornu a trecut două moțiuni de cenzură, una din partea extremei drepte și alta din partea extremei stângi.
Contextul politic actual
Situația politică din Franța este complicată de un parlament divizat în trei grupuri, fiecare având aproximativ o treime din deputați, ceea ce îngreunează formarea unei majorități stabile. Această instabilitate a fost reflectată în retrogradarea ratingului de credit al Franței de către agenția Fitch, care a scăzut ratingul de la AA la A+, având în vedere datoriile publice ridicate și instabilitatea politică.
Concluzie
Instabilitatea politică din Franța, marcată de schimbările frecvente de prim-miniștri și de diviziunile interne, ridică semne de întrebare cu privire la viitorul guvernării lui Macron și la capacitatea de a gestiona crizele economice și sociale. Această situație poate avea implicații semnificative atât pe plan intern, cât și internațional.
