România revendică 90 de tone de aur de la Rusia
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Cristian Păunescu, a adus în discuție, într-un interviu pentru postul public de televiziune polonez TVPWorld, problema Tezaurului României, care nu a fost recuperat de la Rusia. Păunescu subliniază că, pentru români, recuperarea acestuia reprezintă o datorie morală. Valoarea Tezaurului este estimată la aproximativ 8 miliarde de euro.
Context istoric
În decembrie 1916, în timpul Primului Război Mondial, România se confrunta cu o criză gravă. Ocupată de trupele germane, guvernul român, împreună cu familia regală, s-a refugiat în est, la Iași. În acea perioadă, oficialii români au decis să transporte obiectele de valoare ale țării, inclusiv 91,5 tone de aur, la Moscova, pentru a fi păstrate în siguranță. Cu toate acestea, aurul nu a fost niciodată returnat, rămânând în seifurile rusești pe parcursul comunismului și al Războiului Rece.
O datorie morală
Păunescu afirmă că „recuperarea acestui tezaur este o datorie morală atât față de strămoșii noștri, cât și față de viitorul copiilor noștri”. De-a lungul anilor, România a încercat diferite căi de negociere, însă Rusia a ignorat aceste apeluri. Istoria arată că, după Revoluția din Octombrie din 1917, noul regim bolșevic a confiscat aurul, promițând că va fi returnat „poporului român”, dar nu „oligarhiei române”.
Valoarea Tezaurului
România estimează că valoarea actuală a Tezaurului de aur este de aproximativ 8 miliarde de euro. De-a lungul timpului, lideri români au încercat să determine Kremlinul să se implice în această problemă, având un oarecare succes în restituirea unor artefacte istorice, dar nu și a rezervelor de aur.
Comisia din 2003
În 2003, România și Rusia au semnat un tratat care a dus la crearea unei comisii pentru a examina această problemă. Specialiștii ruși au confirmat autenticitatea documentelor românești, dar au solicitat verificări suplimentare în arhivele rusești.
Actualitatea negocierilor
După invadarea Ucrainei în 2022, negocierile cu Rusia au fost suspendate. Cu toate acestea, Eugen Tomac, europarlamentar conservator, a inițiat o moțiune în Parlamentul European pentru restituirea aurului, care a fost adoptată cu sprijinul tuturor partidelor. Aceasta este prima dată când Uniunea Europeană solicită explicit restituirea Tezaurului românesc.
Utilizarea activelor rusești înghețate
O posibilă soluție discutată este utilizarea activelor rusești înghețate de către statele europene ca răspuns la invazia Ucrainei pentru a rambursa România. Păunescu consideră că aceste active reprezintă o resursă valoroasă pentru repararea nedreptății istorice. Totuși, Tomac subliniază că România trebuie să fie pregătită să reia dialogul cu Rusia.
Declarația Ministerului Afacerilor Externe
Ministerul Afacerilor Externe al României a declarat că urmărește soluționarea problemei rezervelor de aur prin intermediul comisiei înființate în 2003, care a fost întreruptă după agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei. Intenția României este de a relua discuțiile odată ce situația politică o va permite.
Obiectivul final rămâne clar: repararea unei nedreptăți de peste un secol legate de Tezaurul României este o chestiune de istorie, demnitate și identitate națională.
