Înalta Curte contestă reglementările referitoare la pensiile private
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu Legea privind plata pensiilor private. Judecătorii argumentează că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II constituie proprietatea privată a participanților, în timp ce administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul nu dispune de aceste active.
Critici privind ingerința asupra dreptului de proprietate
ICCJ a exprimat că limitarea pensiei lunare aferente retragerii programate la valoarea indemnizației sociale pentru pensionari, precum și determinarea valorii pensiei viagere exclusiv de către furnizor constituie o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate și libertății contractuale, afectând echilibrul intereselor implicate. Această situație ar încălca prevederile constituționale.
Magistrații subliniază că o ingerință fără un scop clar definit și fără o compensație adecvată echivalează cu o expropriere indirectă. ICCJ contestă și soluția legislativă potrivit căreia fondurile de pensii private nu vor mai efectua plata pensiilor, ceea ce ar putea duce la riscuri crescute de insolvență și costuri suplimentare pentru participanți.
Modificarea reglementărilor și impactul asupra participanților
Judecătorii ICCJ consideră că participanții la fondurile de pensii și-au planificat viitorul financiar în baza garanțiilor legale existente, care protejau proprietatea individuală. Modificarea rapidă a acestor garanții, fără o perioadă de tranziție și fără consultare publică, subminează încrederea cetățenilor în stabilitatea sistemului de pensii private. Aceasta contravine principiului securității juridice și afectează încrederea legitimă a cetățenilor în ordinea juridică.
Argumentele juridice și soluțiile legislative propuse
ICCJ a decis cu unanimitate să sesizeze CCR pentru controlul de constituționalitate al Legii privind plata pensiilor private, invocând mai multe articole din Constituție. Judecătorii afirmă că dreptul de proprietate privată nu poate fi limitat prin intervenții arbitrare ale legiuitorului, iar justificațiile aduse pentru modificările legislative nu demonstrează o disfuncționalitate reală în sistem.
Detalii despre proiectul de lege și votul în Parlament
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților cu 178 de voturi „pentru”, 64 de voturi împotrivă și 22 de abțineri. Acesta reglementează autorizarea și funcționarea furnizorilor de pensii private și a fondurilor de plată a pensiilor private. Proiectul prevede că membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal la cerere, sub formă de plată unică, iar pensiile vor fi plătite lunar din activele fondurilor de plată.
Concluzie
Contestația ICCJ la CCR subliniază tensiunea dintre reglementările noi propuse și protecția dreptului de proprietate privată, având potențiale implicații asupra încrederii cetățenilor în sistemul de pensii private din România.
