Avertismentul Fitch pentru România
Fitch a avertizat că finanțele publice ale României se află într-o cădere alarmantă, iar măsurile fiscale suplimentare ar putea fi imposibil de implementat. Conform rectificării bugetare din 1 octombrie, deficitul bugetar din acest an va ajunge la 8,4% din PIB, în creștere față de ținta de 7% stabilită în bugetul din februarie. Această ajustare se datorează în principal cheltuielilor, care au crescut cu 27,8 miliarde RON, echivalentul a 1,6% din PIB-ul prognozat de Fitch, inclusiv plăți mai mari de dobânzi, cheltuieli sociale și din domeniul sănătății.
Performanța deficitului bugetar
Deficitul din perioada ianuarie–august a fost de 86 miliarde RON, reprezentând 4,6% din PIB-ul prognozat pentru 2025, similar cu perioada corespunzătoare din 2024. Rectificarea bugetară sugerează o reducere modestă a deficitului total, de doar 0,3 puncte procentuale, de la 8,7% din PIB în 2024, în ciuda înghețării cheltuielilor anunțate de fostul guvern și a pachetului fiscal din iulie, estimat inițial la 1,1% din PIB.
Provocări în gestionarea cheltuielilor
Situația bugetară evidențiază provocările generate de presiunile asupra cheltuielilor sociale, costurile ridicate ale împrumuturilor și creșterea economică lentă. Previziunile Fitch arată că deficitul general va scădea în 2025 la 8,5% din PIB, de la 9,3% anul trecut, cu estimări de 7% în 2026 și 6,5% în 2027. Această traiectorie ar putea conduce la o creștere rapidă a datoriei guvernamentale, de la 54,8% din PIB în 2024 la 59% în 2025 și 65,6% în 2027.
Perspectivele ratingului României
Reducerea deficitelor și stabilizarea datoriei sunt esențiale pentru îmbunătățirea perspectivei negative aferente ratingului României „BBB-”, confirmat pe 15 august. Guvernul a propus măsuri suplimentare de consolidare, inclusiv un al doilea pachet axat pe reduceri de cheltuieli la nivelul administrației locale, iar înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public va continua până în 2026.
Riscuri de implementare
Cu toate acestea, există riscuri de implementare a măsurilor, inclusiv revizuirea pensiilor speciale de către Curtea Constituțională. Deși incertitudinea politică s-a redus, sprijinul pentru noi măsuri fiscale nu este garantat. Prim-ministrul Ilie Bolojan a amânat o propunere de reducere a cheltuielilor administrative din cauza opoziției din cadrul coaliției.
Colaborarea cu Comisia Europeană
Noile ținte de deficit pentru 2025 au fost agreate cu Comisia Europeană, iar fondurile europene, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, vor oferi un stimul fiscal semnificativ. România a emis recent euroobligațiuni în valoare totală de 4 miliarde EUR, la un randament mediu de 6,1%, ceea ce reflectă o îmbunătățire a condițiilor de finanțare.
Concluzie
Gestionarea deficitului bugetar și consolidarea încrederii pieței sunt esențiale pentru România, având în vedere provocările economice curente și necesitatea de a menține un rating de credit favorabil.
