Avertisment privind riscul de blackout în România
După ce ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a tras un semnal de alarmă cu privire la riscul de blackout în România, un director de top al Petrom, Frank Neel, a confirmat aceleași temeri. Neel, responsabil cu activitatea de gaze și energie, a declarat că un blackout este o posibilitate reală din cauza reglementărilor excesive și a lipsei de investiții în capacitățile de stocare a energiei.
Contextul actual al pieței energetice
Neel a menționat că, în 2019, existau deja semne de avertizare privind riscul de blackout, iar situația actuală arată că România nu este departe de a se confrunta cu acest scenariu. Reglementările stricte au afectat încrederea investitorilor și au frânat dezvoltarea proiectelor energetice mari. Oficialul Petrom a subliniat că măsurile de impozitare au pus presiune asupra centralelor pe gaz, amenințându-le viabilitatea.
Necesitatea investițiilor în capacități de stocare
Neel a propus ca România să oprească dezvoltarea de noi parcuri fotovoltaice și să se concentreze pe soluții de stocare a energiei. El a evidențiat paradoxul actual în care România exportă electricitate ieftină, dar importă electricitate scumpă. Criticând programele de sprijin pentru panouri fotovoltaice, Neel a subliniat că prioritățile ar trebui să se orienteze spre capacitățile de stocare, nu spre o și mai mare producție solară.
Problemele cu importurile de curent
România se confruntă cu o dependență crescută de importuri scumpe de energie, în special din Ungaria, din cauza insuficienței capacității interne de generare. În timpul zilei, energia din parcurile eoliene și fotovoltaice este exportată, deoarece nu găsește clienți pe piața internă, iar în orele de vârf de consum, când nu sunt condiții favorabile de vreme, țara trebuie să recurgă la importuri costisitoare.
Răspunsul Comisiei Europene
Ministrul Ivan a menționat că România a solicitat o extindere a termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune, termen stabilit pentru 31 decembrie. Cu toate acestea, răspunsul din partea Comisiei Europene nu a fost încă primit, lăsând incertitudini asupra viitorului energetic al țării.
Concluzie
Riscurile de blackout și provocările cu care se confruntă România în domeniul energetic subliniază nevoia urgentă de investiții în capacitățile de stocare, pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic național și a reduce dependența de importuri scumpe.


