Importuri mari de energie din Ungaria
Săptămâna a început cu un import net de energie în România, în special din Ungaria, pentru a satisface consumul intern, care a crescut din cauza vremii mai reci. Cerul înnorat a limitat producția de energie solară, iar lipsa vântului a redus aportul din sursele eoliene. Această situație a dus la o penurie energetică, având în vedere că producția locală nu este suficientă.
Producția internă de energie
Conform datelor Transelectrica, în primele ore ale dimineții, importul a reprezentat peste 2.000 MW, echivalentul a 30% din consumul local. Producătorul Hidroelectrica a generat 1.700 MW, o cantitate mică în raport cu capacitatea sa instalată de 6.400 MW. Compania își adaptează producția la condițiile actuale de piață, favorizând importurile și păstrând apă în lacuri pentru sezonul rece.
Provocări pe termen lung
Prognozele indică un deficit semnificativ de producție internă, mai ales în contextul angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană, care impun închiderea termocentralelor pe cărbune până la 31 decembrie. Dispecerul Energetic Național a avertizat că, în scenariul pesimist, deficitul ar putea ajunge la 4.000 MW, ceea ce ar necesita importuri nete de aceleași dimensiuni.
Capacitățile de generare
În prezent, capacitățile de generare interne permit o producție maximă de 7.500 MW, inclusiv din cărbune, care contribuie cu 1.400 MW. Fără sursele pe cărbune, România ar putea genera maximum 6.000 MW, condiționat de vremea favorabilă. Într-o iarnă geroasă, consumul intern ar putea atinge 8.500 MW, ceea ce ar crea un deficit semnificativ și o dependență de importuri masive.
Producția de energie actuală
Pe lângă importuri și Hidroelectrica, termocentralele pe gaze și Nuclearelectrica contribuie la producția de energie. Sursele fotovoltaice și eoliene au o producție marginală, iar condițiile meteorologice se estimează că vor rămâne înnorate în zilele următoare, limitând din nou generarea de energie din aceste surse.
Concluzie
Dependența României de importurile energetice, în special din Ungaria, subliniază riscurile asociate cu tranziția la surse de energie mai sustenabile, în contextul închiderii termocentralelor pe cărbune și al creșterii consumului în sezonul rece.
