Importuri majore de energie din Ungaria
Săptămâna aceasta, România se confruntă cu un flux considerabil de energie importată, în special din Ungaria, pentru a satisface cerințele interne de consum. După o perioadă de vreme însorită, zilele actuale sunt caracterizate prin nori care limitează captarea energiei solare, în timp ce vântul nu oferă aportul necesar, ceea ce a dus la o penurie energetică din cauza producției interne insuficiente.
Producția internă și importurile
Conform datelor Transelectrica, în dimineața aceasta, importul net de energie se ridică la peste 2.000 MW, reprezentând 30% din consumul local. Importurile au devenit astfel cea mai importantă sursă pentru acoperirea necesarului energetic. Al doilea contributor semnificativ este Hidroelectrica, care produce în jur de 1.700 MW, o valoare scăzută având în vedere capacitatea sa instalată de 6.400 MW și condițiile favorabile ale debitelor Dunării și nivelului lacurilor.
Provocările energetice și prognozele
Hidroelectrica își adaptează producția la condițiile de pe piață, favorizând importurile și păstrând resursele de apă pentru sezonul rece. Din cauza angajamentelor față de Uniunea Europeană, România se pregătește pentru o posibilă închidere a termocentralelor pe cărbune până la 31 decembrie, ceea ce ar putea duce la un deficit de producție internă de până la 4.000 MW, conform declarațiilor Dispecerului Energetic Național.
Capacitățile de producție și consumul prognozat
În prezent, capacitățile de generare a energiei în România se ridică la maximum 7.500 MW, incluzând aportul din cărbune, care contribuie cu 1.400 MW. Fără cărbune, capacitatea maximă ar fi de 6.000 MW, în condiții optime de soare și vânt. Într-o iarnă geroasă, consumul intern ar putea atinge 8.500 MW, creând un deficit semnificativ și necesitatea unor importuri masive de energie.
Perspectivele pe termen scurt
Pe lângă importuri și Hidroelectrica, termocentralele pe gaze și Nuclearelectrica contribuie la producția de energie, în timp ce sursele de energie regenerabilă, precum fotovoltaicele și eolienele, au o producție marginală. Această situație se va menține și în zilele următoare, conform prognozelor meteorologice, care anticipază vreme înnorată.
Concluzie
România se confruntă cu o criză energetică, în care importurile din Ungaria devin cruciale pentru satisfacerea consumului intern, iar lipsa de energie din sursele locale ar putea duce la un deficit major în sezonul rece, cu implicații grave pentru stabilitatea energetică a țării.
