Protestul fermierilor români la Strasbourg
În data de 20 ianuarie, 200 de fermieri români, împreună cu colegii lor europeni, protestează la Strasbourg împotriva propunerilor curente pentru Politica Agricolă Comună (PAC), acordul UE-MERCOSUR și Mecanismul de Ajustare a Frontierei de Carbon (CBAM). Acest demers este susținut de organizația LAPAR, care reprezintă interesele fermierilor români.
Poziția fermierilor privind PAC și mecanismele de finanțare
Fermierii contestă mecanismele de finanțare propuse de Bruxelles, care vor fi aplicate după 2027. Aceștia solicită menținerea PAC post-2027 cu doi piloni, un buget actualizat în funcție de rata inflației și o simplificare reală a acesteia. Organizațiile LAPAR, Pro Agro, UNCSV și AFF avertizează că politicile actuale transferă costurile direct asupra fermierilor, afectând competitivitatea și punând în pericol securitatea alimentară a Uniunii Europene.
Acordul UE-MERCOSUR și solicitările fermierilor
În ceea ce privește acordul UE-MERCOSUR, fermierii cer redeschiderea negocierilor pe capitolul agricol, argumentând că clauzele de salvgardare în forma actuală nu funcționează. Aceștia solicită amânarea intrării în vigoare a acordului până la obținerea unei forme acceptate de organizațiile profesionale din agricultură. Fermierii doresc ca agricultura să fie tratată ca un sector strategic și nu ca o monedă de schimb geopolitică.
Reguli stricte pentru importurile agricole
Fermierii cer introducerea unui sistem obligatoriu de licențiere prealabilă pentru produsele agricole din statele MERCOSUR, ca instrument de control al volumelor și al trasabilității. De asemenea, solicită interzicerea revânzării materiei prime din state terțe ca origine UE, prin reetichetare sau reambalare. Aceștia propun o etichetare corectă a produselor, menționând clar originea reală și statul terț de proveniență, pe baza unor reguli uniforme și a unor controale efective.
Necesitatea unei structuri de control pentru importuri
Fermierii subliniază necesitatea creării unei structuri reale de securitate, siguranță și control pentru importurile agricole, cu coordonare instituțională și sisteme digitale funcționale. Aceștia solicită recunoașterea oficială a ineficienței mecanismelor de salvgardare existente, evidențiind lipsa datelor raportate pentru produsele sensibile, precum carnea de vită, și fragmentarea responsabilităților între diverse instituții.
Concluzie
Protestul fermierilor români la Strasbourg subliniază nevoia urgentă de reforme în politica agricolă europeană și de protecție a sectorului agricol, în contextul schimbărilor propuse de Bruxelles și al provocărilor globale. Aceste acțiuni reflectă îngrijorările profunde ale fermierilor privind viitorul agriculturii în Europa.
